1. În vremea aceea o femeie a unuia din fiii proorocilor striga către Elisei, zicând: ,,Robul tău, bărbatul meu a murit şi tu ştii că robul tău era om cu temere de Domnul. Acum însă iată că au venit datornicii să ia. robi pe amândoi fiii mei!
2. Elisei însă i-a zis: ,,Ce să-ţi fac? Spune-mi ce ai tu în casă? Iar ea a răspuns: ,,Roaba ta n-are în casă nimic, afară de un vas cu untdelemn.
3. A zis Elisei: ,,Mergi şi împrumută vase din altă parte, pe la toţi vecinii tăi.
4. Ia vase goale cit de multe şi apoi intră şi-ţi încuie uşa după tine şi după fiii tăi; apoi toarnă untdelemn în toate vasele acelea şi pe cele pline dă-le la o parte.
5. Şi ducându-se ea de la dânsul a încuiat uşa după sine şi după fiii săi; şi aceştia îi dădeau vasele şi ea le umplea.
6. Iar dacă s-au umplut vasele, a zis ea către fiul său: ,,Mai dă-mi un vas. El însă a zis: ,,Nu mai sunt vase. Şi untdelemnul a încetat să curgă.
7. Şi venind, ea a spus omului lui Dumnezeu, iar acesta a zis: ,,Du-te şi vinde untdelemnul şi-ţi plăteşte datoriile tale, iar cu ceea ce va rămâne, cu aceea vei trăi tu cu fiii tăi.
8. Într-una din zile a venit Elisei la Şunem şi acolo o femeie bogată l-a poftit la masă şi după aceea, ori de câte ori trecea pe acolo, totdeauna se abătea să mănânce.
9. Şi a zis aceasta către bărbatul său: ,,Eu ştiu că omul lui Dumnezeu care trece mereu pe aici este sfânt;
10. Să-i facem dar un mic foişor sus şi să-i punem acolo un pat, o masă, un scaun şi un sfeşnic şi, când va veni pe la noi, să se ducă acolo.
11. Venind deci Elisei într-o zi acolo şi intrând în foişor, s-a culcat acolo.
12. Şi a zis către Ghehazi, sluga sa: ,,Cheamă pe Şunamiteanca aceasta! Şi a chemat-o şi ea a stat înaintea lui.
13. Apoi a zis lui Ghehazi: ,,Zi-i: Iată tu te îngrijeşti atâta de noi. Ce să-ţi facem? Nu cumva ai nevoie să vorbim pentru tine cu regele sau cu căpetenia oştirii? Iar ea a zis: ,,Nu, căci trăiesc în pace în mijlocul poporului meu.
14. Zis-a iarăşi Elisei către Ghehazi: ,,Atunci ce să-i fac? Iar Ghehazi a răspuns: ,,Iată, n-are nici un copil şi bărbatul ei este bătrân.
15. Şi a zis Elisei: ,,Cheam-o încoace! Şi a chemat-o şi ea a stat în uşă.
16. Iar Elisei a zis: ,,La anul pe vremea asta vei ţine în braţe un fiu. Ea a răspuns: ,,Nu, omule al lui Dumnezeu şi stăpânul meu, nu amăgi pe roaba ta!
17. Dar femeia aceea a zămislit şi în anul următor, chiar pe vremea aceea, a născut un fiu, după cum îi spusese Elisei.
18. Crescând acel copii, s-a dus întruna din zile la tatăl său, la secerători.
19. Şi a zis către tatăl său: ,,Vai, mă doare capul! Iar acesta a zis către o slugă: ,,Du-l la mama lui!
20. Şi l-a luat şi l-a dus la mama lui. Şi a stat pe braţele ei până la amiază şi a murit.
21. Atunci ea s-a dus şi l-a pus în patul omului lui Dumnezeu şi l-a încuiat acolo şi a ieşit.
22. Apoi a chemat pe bărbatul său şi a zis: ,,Trimite-mi o slugă şi o asină, căci mă duc până la omul lui Dumnezeu şi mă întorc îndată.
23. Bărbatul a zis: ,,De ce să te duci la el? Astăzi nu este nici lună nouă, nici zi de odihnă. Ea a zis: ,,Fii pe pace!
24. Şi punând şaua pe asină, a zis către sluga sa: ,,Ia-o şi porneşte, dar să nu mă opreşti din mers până nu-ţi voi spune eu!
25. Şi pornind, s-a dus la omul lui Dumnezeu, în muntele Carmelului. Şi când a văzut-o omul lui Dumnezeu din depărtare, a zis către sluga sa Ghehazi: ,,Asta este şunamiteanca aceea!
26. Aleargă întru întâmpinarea ei şi întreab-o: Eşti sănătoasă? Şi bărbatul tău e sănătos? Şi copilul tău e sănătos?
27. Şi ea a răspuns: ,,Sunt sănătoşi! Iar dacă a ajuns pe munte la omul lui Dumnezeu, s-a apucat de picioarele lui. Atunci Ghehazi a venit să o dea la o parte; dar omul lui Dumnezeu i-a zis: ,,Las-o, căci este cu sufletul amărât şi Domnul a ascuns aceasta de mine şi nu mi-a arătat.
28. Iar ea a zis: ,,Au cerut-am eu fiu de la domnul meu? N-am zis eu oare, nu amăgi pe roaba ta?
29. Atunci Elisei a zis către Ghehazi: ,,Încinge-ţi mijlocul tău, ia toiagul meu în mâna ta şi du-te; de vei întâlni pe cineva, să nu-i dai bună ziua, să nu-i răspunzi, şi să pui toiagul meu pe faţa copilului!
30. Iar mama copilului a zis: ,,Pe cât este de adevărat că Domnul este viu, cum este viu şi sufletul tău, tot aşa este de adevărat că nu te voi lăsa!
31. Atunci el s-a sculat şi s-a dus după dânsa. Ghehazi însă s-a dus înaintea lor şi a pus toiagul pe faţa copilului; dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Şi a ieşit Ghehazi întru întâmpinarea lui Elisei şi i-a spus, zicând: ,,Copilul nu se trezeşte!
32. Intrând Elisei în casă, a văzut copilul mort, întins în patul său.
33. Şi după ce a intrat, a încuiat uşa după sine şi s-a rugat Domnului.
34. Apoi s-a ridicat şi s-a culcat peste copil şi şi-a pus buzele sale pe buzele lui şi ochii săi pe ochii lui şi palmele sale pe palmele lui şi s-a întins pe el şi a încălzit trupul copilului.
35. Sculându-se apoi, Elisei s-a plimbat prin foişor înainte şi înapoi. După aceea s-a dus şi s-a întins iar peste copil. şi a strănutat copilul de şapte ori şi şi-a deschis copilul ochii.
36. Atunci a chemat pe Ghehazi şi i-a zis: ,,Cheamă pe şunamiteanca aceea! Şi acela a chemat-o şi, venind ea, i-a zis: ,,Ia-ţi copilul!
37. Iar ea apropiindu-se, a căzut la picioarele lui şi s-a închinat până la pământ. Apoi şi-a luat copilul şi a ieşit.
38. Iar Elisei s-a întors la Ghilgal şi era foamete în pământul acela şi fiii proorocilor şedeau înaintea lui. Şi a zis Elisei slugii sale: ,,Pune căldarea cea mare şi fierbe ceva pentru fiii proorocilor.
39. Iar unul dintr-înşii, ieşind la câmp să adune verdeţuri, a găsit o buruiană sălbatică, agăţătoare, a cules din ea roade o poală plină şi, venind, le-a aruncat în căldarea cu fiertură, fără să le cunoască.
40. Apoi le-a dat să mănânce. Dar îndată ce au început a mânca, au strigat: ,,Omul lui Dumnezeu, în căldare este moarte! şi n-au mai putut să mănânce.
41. Iar el a zis: ,,Aduceţi făină! Şi a presărat-o în căldare şi a zis către Ghehazi: ,,Dă oamenilor să mănânce! şi n-a mai rămas în căldare nimic vătămător.
42. Tot pe atunci a venit un om din Baal-Şalişa şi a adus omului lui Dumnezeu pârgă de pâine douăzeci de pâini de orz şi grăunţe proaspete de grâu într-un săcuşor. Elisei a zis: ,,Daţi oamenilor să mănânce!
43. Iar sluga sa a zis: ,,Ce să dau eu de aici la o sută de oameni? Zis-u Elisei: ,,Dă oamenilor să mănânce; căci aşa zice Domnul: Se vor sătura şi va mai şi rămâne.
44. Şi a dat şi s-au săturat şi a mai rămas, după cuvântul Domnului.