1. Pentru ce se frământă neamurile şi pentru ce cugetă popoarele lucruri deşarte?
2. Regii pământului se răscoală şi cei puternici se sfătuiesc împreună împotriva Domnului şi împotriva Unsului său:
3. Să rupem legăturile lor şi să scăpăm de jugul lor!
4. Cel care locuieşte în ceruri surâde, Domnul îi face de ruşine.
5. Apoi, în mânia sa, le vorbeşte şi, în furia sa, îi înspăimântă:
6. Eu sunt acela care l-am uns pe regele meu în Sion, pe muntele meu cel sfânt!
7. Voi vesti hotărârea Domnului; el mi-a zis: Tu eşti Fiul meu, eu astăzi te-am născut.
8. Cere-mi şi-ţi voi da popoarele ca moştenire şi marginile pământului în stăpânire!
9. Tu le vei zdrobi cu un toiag de fier şi le vei sfărâma ca pe vasul olarului!
10. Acum, dar, regilor, purtaţi-vă cu înţelepciune, trageţi învăţătură, judecători ai pământului!
11. Slujiţi-i Domnului cu frică, bucuraţi-vă cu teamă!
12. Luaţi aminte, ca nu cumva să se mânie şi să pieriţi pe cale, căci mânia lui se aprinde degrabă. Fericiţi toţi aceia care nădăjduiesc în el.