1. (Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor.
2. -„Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi?-
3. Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,
4. Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi-i din mîna celor răi.”
5. Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep-nimic, ci umblă în întunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămîntului.
6. Eu am zis: „Sînteţi dumnezei, toţi sînteţi fii ai Celui Prea Înalt.”
7. Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare.”-
8. Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămîntul! Căci toate neamurile sînt ale Tale.