1. După alți 14 ani am mers din nou la Ierusalim cu Barnaba și
2. Am decis să mă duc în urma primirii unei dezvăluiții pentru a le expune apostolilor conținutul Evangheliei pe care îl prezentăm printre popoarele lumii conform viziunii mele; scopul era ca ei să examineze dacă nu cumva am lucrat în zadar.
3. Însă nici Tit, care era cu mine, fiind grec nu a fost forțat să fie circumcis
4. din cauza uneltirilor fraților falși infiltrați printre noi ca să ne spioneze libertatea pe care am dobândit-o în Isus Hristos cu scopul de a ne readuce în robie.
5. Dar noi nici măcar pentru un ceas nu am fost de acord să ne supunem părerilor lor ca adevărul Evangheliei să rămână cu noi.
6. Astfel, după ce persoanele însărcinate cu examinarea au constatat toate acestea – nu contează cine au fost acestea fiindcă nu am nevoie de aprobarea omului când este vorba despere decizia lui Dumnezeu – așadar, examinatorii nu mi-au modificat cu nimic ce am prezentat.
7. Pe de altă parte, ei au văzut și au fost convinși de faptul că Evanghelia pentru cei circumciși a fost dată lui Petru și numai pentru cei circumciși.
8. Fiindcă Acela care i-a dat autoritate lui Petru ca apostol al circumciziei mi-a conferit și mie autoritate față de popoarele lumii.
9. Astfel, toți aceștia au recunoscut misiunea ce mi-a fost acordată. De aceea, Iacob, Petru și Ioan, considerați conducători ai bisericii, ne-au dat aprobarea lor prin întinderea mâinii drepte mie și lui Barnaba, tovarășul meu, pentru a merge printre popoarele lumii în timp ce ei aveau să meargă la cei circumciși.
10. Și ne-au spus să ne aducem aminte de cei săraci, ce cu zel am și făcut ulterior.
11. Însă când Petru a venit la Antiohia, capitala provinciei Siria, cu toată vehemența m-am opus lui fiindcă era condamnabil ce făcea.
12. Astfel, înainte de venirea unor trimiși din partea lui Iacob, Petru mânca cu popoarele lumii; însă după venirea acestora, el a sa retras și a s-a despărțit de frații dintre popoarele lumii de teama acestor trimiși ce erau circumciși.
13. După aceea și ceilalți iudei au fost atrași în această ipocrizie, inclusiv Barnaba.
14. Astfel, când am văzut că toți aceștia nu se comportă drept conform cu adevărul Evangheliei, i-am spus în față lui Petru în fața tuturor: „Dacă tu, fiind iudeu, te unești cu popoarele lumii și nu te comporți ca un iudeu, de ce atunci încerci să forțezi popoarele lumii să se comporte ca iudeii?
15. Prin naștere noi suntem iudei și nu păcătoși dintre popoarele lumii.
16. Dar noi am înțeles că nicio persoană nu poate deveni neprihănită în baza legii, ci numai prin credința în Isus Hristos; de aceea, am crezut în Isus Hristos încât să devenim neprihăniți ca urmare a credinței în El și nu conform prevederilor legii. Nimeni nu va putea vreodată să devină neprihănit prin intermediul legii.”
17. Însă dacă în timp ce căutăm să fim dezvinovățiți prin Isus Hristos, se constată că încă mai comitem lucruri reprobabile, înseamnă astfel că Isus Hristos ajunge să susțină faptele noastre păcătoase? Nicidecum!
18. Iar dacă încerc să rezidesc ce am distrus, adică întemeierea pe prevederile legii, atunci înseamnă că am rămas încă un păcătos fiindcă nu beneficiez de credința în Isus Hristos.
19. Însă pe baza legii am murit în ce privește prevederile legii cu scopul de a trăi pentru Dumnezeu; astfel, am fost răstignit cu Isus Hristos
20. și nu mai trăiesc eu, ci Isus Hristos trăiește în mine; iar acum trăiesc în corpul meu prin credința Fiului lui Dumnezeu, care m-a iubit și s-a sacrificat pentru mine.
21. Astfel, nu încerc să distrug îndurarea lui Dumnezeu. Dacă prin lege pot deveni neprihănit, atunci înseamnă că în zadar a murit Isus Hristos.