1. Dumnezeu Și-a adus aminte de Noe, precum și de toți oamenii și toate animalele aflate în Arcă. Și Domnul a făcut să bată un vânt puternic peste pământ și revărsarea de apă a încetat.
2. Și Dumnezeu a închis izvoarele Adâncului și a închis ferestrele cerului, iar ploaia s-a oprit.
3. Apele s-au retras de pe suprafața pământului și au scăzut progresiv timp de o sută și cincizeci de zile.
4. Și Arca s-a așezat pe un munte înalt în ziua a șaptesprezecea a lunii a șaptea, mai precis, pe muntele Ararat.
5. Apele au continuat să scadă până în ziua a zecea a lunii a zecea și s-au văzut vârfurile munților ridicându-se din ape.
6. Au mai trecut patruzeci de zile și Noe a deschis fereastra de sus a corabiei pe care o construise.
7. Și a dat drumul unui corb, care a zburat în jurul corabiei până când pământul s-a uscat.
8. După aceea a trimis un porumbel pentru a vedea cât de mult scăzuseră apele pe pământ.
9. Fiindcă apele erau încă prezente pe suprafața pământului, porumbelul nu a găsit un loc unde să stea pe picioare și s-a întors la Arcă. Noe l-a prins în mână și l-a luat din nou în Arcă.
10. Și a mai așteptat alte șapte zile și a trimis porumbelul ca să zboare încă o dată din Arcă.
11. Porumbelul s-a întors către seară și iată, el avea o frunză proaspătă de măslin în ciocul său. Atunci Noe și-a dat seama că apele s-au retras de pe pământ.
12. A așteptat alte șapte zile și a trimis din nou porumbelul, dar acesta nu s-a mai întors.
13. Și în prima zi, în prima lună, în anul șase sute al lui Noe, apele au dispărut de pe suprafața pământului. Noe a dat la o parte acoperișul corabiei și s-a uitat în jur. Într-adevăr, suprafața pământului se uscase.
14. În a douăzeci și șaptea zi a lunii a doua, pământul era uscat de tot.
15. Atunci Dumnezeu i-a vorbit lui Noe:
16. „Ieși din Arcă tu, soția ta, fiii tăi și soțiile lor.
17. De asemenea, să iasă cu tine tot ce este viu în Arcă: păsări, animale domestice și tot ce mișcă în aer și pe pământ! Să iasă, să se răspândească pe suprafața pământului și să se înmulțească!”
18. Atunci Noe, fiii săi, soția sa și soțiile fiilor săi au ieșit cu toții din Arcă.
19. Și toate animalele, tot ce se mișcă în aer și tot ce se mișcă pe pământ, conform cu speciile lor, au ieșit din Arcă.
20. Și Noe a ridicat un altar Domnului. El a luat din fiecare specie de animal curat și din fiecare specie de pasăre curată și le-a oferit drept ardere de tot pe altar.
21. Și Domnul a simțit aroma plăcută a jertfelor și a zis în inima Sa: „Niciodată nu voi mai blestema pământul din cauza omului, cu toate că imaginația inimii sale este rea din tinerețea lui! Nici nu voi mai distruge animalele, așa cum am făcut!
22. Cât va fi pământul se va semăna și se recolta, va fi rece, dar va fi și cald, va fi vară, dar va fi și iarnă, va fi zi, dar va fi și noapte, neîncetat!”