1. Și am auzit un glas puternic din Templu, ce s-a adresat celor 7 îngeri: „Duceți-vă și vărsați cele 7 vase ale pedepsei lui Dumnezeu.”
2. Primul înger a venit și a vărsat vasul său peste pământ; o rană rea și urâtă a venit asupra celor ce aveau marcajul Monstrului și celor ce se închinau Idolului său.
3. Al doilea înger și-a vărsat vasul peste mare; un sânge cadaveric s-a răspândit și orice făptură vie din mare a murit.
4. Al treilea înger și-a vărsat vasul peste râuri și izvoare, iar ele au devenit sânge.
5. Și am auzit pe îngerul apelor cum a spus: „Drept ești Tu, Care ești și erai, Cel Sfânt. Astfel ai judecat!
6. Aceștia au vărsat sângele sfinților și profeților; de aceea, le-ai dat să bea sânge și sunt vrednici de această pedeapsă.”
7. Și am auzit un glas din altar spunând: „Da, Doamne Dumnezeule Atotputernic! Adevărate și drepte sunt judecățile Tale!”
8. Al patrulea înger și-a vărsat vasul său peste soare încât să pârjolească cu foc peste oameni.
9. Și i-a dogorit pe oameni cu o mare căldură, iar aceștia au înjurat Numele lui Dumnezeu, care are autoritate asupra acestor pedepse, și nu s-au întors ca să I se supună.
10. Al cincilea înger și-a vărsat vasul peste scaunul de domnie al Monstrului și al împărăției s-a întunecat. Oamenii și-au mușcat limbile din cauza acestei pedepse.
11. Și au înjurat pe Dumnezeul cerului, din cauza acestor pedepse și a rănilor lor și nu s-au întors de la faptele lor rele.
12. Al șaselea înger și-a vărsat vasul peste râul cel mare, Eufrat; acesta a secat complet pentru a pregăti calea de invazie a împăraților de la răsăritul soarelui.
13. Și am văzut cum au ieșit 3 spirite rele asemănătoare broaștelor din gurile Dragonului, Monstrului și Falsului Profet.
14. Acestea erau spirite ale demonilor ce făceau semne și mergeau la împărații din întreaga lume să-i strângă pentru bătălia Zilei Mari a Dumnezeului Atotputernic.
15. „Iată, Eu vin ca un hoț. Ferice de cel ce veghează și își păstrează veșmântul să nu umble gol și să nu i se vadă părțile rușinoase ale corpului!”
16. Și i-a strâns pe toți în locul numit în ebraică Armaghedon, adică Muntele Măcelului.
17. Al șaptelea înger și-a vărsat vasul în atmosferă și s-a auzit un glas puternic ce venea din Templu de la scaunul de domnie ce a zis: „S-a sfârșit!”
18. Și au urmat fulgere, zgomote, tunete și un mare cutremur, cum nu a fost vreodată de când există omul pe pământ.
19. Cetatea cea mare s-a rupt în trei părți; la fel s-a întâmplat și cu toate cetățile popoarelor lumii, iar Babilonul cel mare a venit în atenția lui Dumnezeu pentru a i se da paharul vinului pedepsei sale fără milă.
20. Toate insulele au dispărut. Munții nu s-au mai găsit.
21. O mare grindină de dimensiunea talanților a căzut din cer peste oameni, dar ei au înjurat pe Dumnezeu din cauza acestor pedepse îngrozitoare.