1. Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.
2. Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.
3. A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele.
4. Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat.
5. Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
6. Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte.
7. Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept.
8. Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
9. Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.
10. Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.
11. Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa.
12. Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire.
13. Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, când va striga.
14. Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie.
15. Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază.
16. Omul care se abate de la calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi.
17. Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte.
18. Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană.
19. Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă.
20. Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte.
21. Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă.
22. Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau.
23. Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri.
24. Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
25. Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.
26. Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.
27. Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite.
28. Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.
29. Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea.
30. Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului.
31. Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului.
| 
