1. Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi.
2. Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
3. Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă.
4. Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei?
5. Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă.
6. Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase.
7. Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci.
8. Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
9. Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.
10. Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe.
11. Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte.
12. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi.
13. Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine.
14. Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă, este privită ca un blestem.
15. O streaşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt tot una.
16. Cine o opreşte, parcă opreşte vântul, şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă.
17. După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om.
18. Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit.
19. Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.
20. După cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura.
21. Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.
22. Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el.
23. Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
24. Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic, şi nici cununa nu rămâne pe vecie.
25. După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse.
26. Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
27. laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
| 
