1. Privegherea celui bogat topeşte trupul lui şi grija lui strică somnul.
2. Grija privegherii goneşte aţipirea şi ca boala grea alungă somnul.
3. Ostenitu-s-a bogatul strângând bani şi întru odihna sa se satură de desfătările sale.
4. Săracul se zbuciumă pentru că nu are cu ce trăi, iar când se odihneşte toate îi lipsesc.
5. Cel care iubeşte aurul nu se va îndrepta şi cel care aleargă după stricăciune se va sătura de ea.
6. Mulţi au căzut pentru aur şi înaintea lor le-a fost pieirea.
7. Lemn de împiedicare este aurul celor ce-i jertfesc lui şi tot cel fără de minte se va prinde în el.
8. Fericit este bogatul care s-a aflat fără de prihană şi după aur n-a umblat.
9. Cine este acesta? Şi-l vom ferici, că a făcut lucruri minunate întru poporul său.
10. Cine a fost încercat cu aurul şi a rămas desăvârşit şi i-a fost lui spre laudă?
11. Cine este acela care a putut călca porunca şi n-a călcat-o? Şi a putut face rău şi n-a făcut?
12. Se vor întări bunătăţile lui şi milosteniile lui le va povesti adunarea.
13. Când şezi la masă mare, să nu deschizi spre ea gura ta,
14. Şi să nu zici: "Multe sunt puse pe masă!" Adu-ţi aminte că rău lucru este ochiul viclean.
15. Ce este mai rău între lucrurile create, decât ochiul viclean? Pentru aceea la toate câte vede lăcrimează.
16. Să nu-ţi întinzi mâna unde altul se va uita, ca să nu-ţi bagi mâna cu el în blid.
17. Din tine însuţi cunoaşte ale aproapelui şi la tot lucrul gândeşte.
18. Mănâncă cuviincios cele ce sunt puse înaintea ta şi nu plescăi, ca să nu te faci nesuferit.
19. Isprăveşte cuviincios cel dintâi şi nu fi nesăţios, ca să nu sminteşti.
20. Şi când şezi între mai mulţi, să nu întinzi mâna ta mai înainte de ei.
21. Omul bine-crescut se îndestulează cu puţin şi în aşternutul său nu va gâfâi de prea multă mâncare.
22. Cu somn sănătos se odihneşte pântecele celui cumpătat; se scoală dimineaţa şi sufletul lui e limpede.
23. Truda nesomnului şi a greţii şi durerile îmbuibării sunt cu omul nesăţios.
24. Şi de te-ai silit în mâncăruri, scoală-te, du-te împrejur şi te vei simţi uşurat.
25. Ascultă-mă, fiule, şi bagă de seamă şi mai pe urmă vei înţelege cuvintele mele.
26. În toate lucrurile tale fii cumpătat şi nici o neputinţă nu te va întâmpina.
27. Pe cel ce dă ospeţe strălucite, îl vor binecuvânta buzele şi mărturia dărniciei lui este întemeiată.
28. Asupra mesei zgârcitului va cârti cetatea şi mărturia răutăţii lui este adevărată.
29. La vin nu te face viteaz, că pe mulţi i-a pierdut vinul.
30. Cuptorul încearcă oţelul călit; tot aşa şi vinul, inimile trufaşilor, care stau gata să se încaiere.
31. Întocmai ca apa pentru viaţă este pentru om vinul, de-l vei bea cu măsură.
32. Ce viaţă are cel lipsit de vin? Că acesta s-a făcut ca să veselească pe oameni.
33. Bucuria inimii şi veselia sufletului este vinul, când se bea la vreme cu măsură.
34. Amărăciune sufletului este vinul când se bea mult; certuri şi căderi face.
35. Beţia înmulţeşte mânia celui fără de minte spre împiedicare şi împuţinează virtutea şi agoniseşte răni.
36. La ospăţul vinului să nu mustri pe aproapele tău şi să nu-l defaimi la veselia lui.
37. Cuvânt de batjocură să nu-i zici şi să nu-l necăjeşti cu vreo cerere.
| 
