1. Adu-ţi aminte, Doamne, de cele întâmplate, şi vezi ocara noastră!
2. Moştenirea şi casele noastre au căzut în mâna celor străini, de alt neam.
3. Am ajuns orfani, fără de tată, mamele noastre sunt văduve.
4. Bem apa noastră cu bani, lemnele noastre le primim cu plată.
5. Pe grumajii noştri stau prigonitorii şi, deşi n-avem puteri, nu ne dau răgaz.
6. Întindem mâna către Egipt şi Asiria ca să ne sature de pâine.
7. Părinţii noştri au greşit şi nu mai sunt, dar noi purtăm fărădelegile lor.
8. Slugi ne stăpânesc şi nimeni nu vine să ne scoată din mina lor.
9. Cu primejdia vieţii noastre ne agonisim pâinea, în faţa sabiei care ne ameninţă în pustiu.
10. Pielea noastră s-a înnegrit ca un cuptor de văpaia foametei.
11. Ei au batjocorit femeile în Sion, fecioarele din cetăţile lui Iuda.
12. Căpeteniile au fost spânzurate de mâna lor, feţele bătrânilor nu au mai fost luate în seamă.
13. Flăcăii au învârtit la râşniţă şi tinerii s-au poticnit cărând lemne.
14. Bătrânii nu mai stau la poartă, cei tineri nu mai cântă din alăute.
15. S-a dus veselia inimii noastre, jocul nostru s-a schimbat în plâns.
16. Căzut-a cununa de pe capul nostru; vai nouă, că am păcătuit!
17. Pentru aceasta inima noastră tânjeşte şi ochii s-au întunecat.
18. Muntele Sionului a rămas pustiu şi pe el se plimbă vulpile.
19. Tu, Doamne, împărăţeşti în veci şi scaunul Tău în neam de neam!
20. Pentru ce vrei să ne uiţi, să ne părăseşti atât de multă vreme?
21. Întoarce-Te către noi şi ne vom întoarce; înnoieşte zilele noastre ca în vremea cea de demult!
22. Sau Tu ne-ai urgisit şi Te-ai mâniat pe noi, fără măsură?
| 
