1. Mai bună este o bucată de pâine uscată în pace, decât o casă pline cu carne de jertfe, dar cu vrajbă.
2. Un slujitor înţelept e mai presus decât un fiu aducător de ruşine; acele va împărţi moştenirea cu fraţii.
3. În topitoare se lămureşte argintul şi în cuptor aurul, dar cel ce încearcă inimile este Domnul.
4. Făcătorul de rele ia aminte la buzele nedrepte, mincinosul pleacă urechea la limba cea rea.
5. Cel ce îşi bate joc de sărac defaimă pe Ziditorul lui; cel ce se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6. Cununa bătrânilor sunt nepoţii, iar mărirea fiilor sunt părinţii lor.
7. Nebunului nu-i sunt dragi cuvintele alese, cu atât mai mult unui om de seamă vorbele mincinoase.
8. Piatră nestemată este darul în ochii celui ce-l are; oriunde se întoarce(totul) îi merge în plin.
9. Cel ce acoperă un păcat caută prietenie, iar cine scoate la iveală un lucru (uitat) desparte pe prieteni.
10. Certarea înrâureşte mai adânc pe omul înţelept, decât o sută de lovituri pe cel nebun.
11. Omul rău aţâţă răzvrătirea; pentru acesta un sol aprig va fi trimis împotriva lui.
12. Mai degrabă să întâlneşti o ursoaică lipsită de puii ei, decât un nebun în nebunia lui.
13. Cel ce răsplăteşte cu rău pentru bine nu va vedea depărtându-se nenorocirea de casa lui.
14. Începutul unei certe e ca slobozirea apei (dintr-un iezer) ;înainte de a se aprinde dă-te la o parte !
15. Cel care achită pe cel vinovat şi cel ce osândeşte pe cel drept, amândoi sunt urâciune înaintea Domnului.
16. Ce folos aduc banii în mâna celui nebun ? Ar putea dobândi înţelepciune, dar nu are pricepere.
17. Prietenul iubeşte în orice vreme, iar în nenorocire el e ca un frate.
18. Omul fără pricepere se prinde prin dărnicia mâinii lui; el se pune chezaş pentru aproapele lui.
19. Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul; cel ce ridică glasul îşi iubeşte ruina.
20. Cel ce are o inima vicleană nu află fericirea şi cel ce are o limbă şireată dă peste necaz.
21. Cel ce dă naştere unui nebun va avea o mare supărare şi părintele nu are nici o bucurie pentru un fiu sărit din minte.
22. O inima veselă este un leac minunat, pe când un duh fără curaj usucă oasele.
23. Nelegiuitul primeşte daruri scoase (pe ascuns) din sân, ca să abată cărările dreptăţii.
24. Omul priceput are înaintea ochilor lui înţelepciunea, iar ochii celui nebun se uită la capătul pământului.
25. Feciorul nebun este necaz pentru tatăl lui şi amărăciune pentru maica lui.
26. Nu se cuvine să pui la plată pe omul drept, nici să osândeşti pe cei nevinovaţi din pricină că umblă drept.
27. Cel ce îşi stăpâneşte cuvintele sale are ştiinţă şi cel ce îşi ţine cumpătul este un om priceput.
28. Chiar şi nebunul, când tace, trece drept înţelept; când închide gura este asemenea unui om cuminte.
| 
