1. Fiul meu, ia aminte la înţelepciunea mea şi la sfatul meu cel bun pleacă urechea ta,
2. Ca să-ţi poţi păstra judecata şi ca buzele tale să păzească ştiinţa.
3. Nu te uita la femeia linguşitoare, căci buzele cele străine picură miere şi cerul gurii sale este mai alunecător decât untdelemnul,
4. Dar la sfârşit ea este mai amară decât pelinul, mai tăioasă decât o sabie cu două ascuţişuri.
5. Picioarele ei coboară către moarte ; paşii ei duc de-a dreptul în împărăţia morţii.
6. Ea nu ia seama la calea vieţii, paşii ei merg în neştire, nici ea nu ştie unde.
7. Şi acum, fiul meu, ascultă-mă şi nu te îndepărta de la cuvintele gurii mele.
8. Fereşte-ţi calea ta de ea şi nu te apropia de uşa casei ei,
9. Ca să nu dai vârtutea ta altora şi anii tăi unora fără de milă;
10. Ca străinii să nu se îndestuleze de strădania ta şi ostenelile tale să nu treacă în casa altuia;
11. Ca să nu suspini la sfârşit, când trupul tău şi carnea ta vor fi fără de vlagă,
12. Şi să zici: ,,Pentru ce am urât povaţa şi de ce inima mea a urgisit certarea?
13. De ce nu am ascultat de îndemnul dascălilor mei şi spre cei ce mă învăţau n-am plecat urechea mea?
14. Puţin a trebuit să nu mă nenorocesc, în plină adunare şi în mijlocul obştei.
15. Bea apă din puţul tău şi din pârâiaşele care curg din izvorul tău.
16. Să nu se risipească izvoarele tale pe uliţă, nici pâraiele tale prin pieţe.
17. Să fie numai pentru tine singur, iar nu pentru străinii care sunt cu tine!
18. Binecuvântat să fie izvorul tău şi să te mângâi cu femeia ta din tinereţe.
19. Cerboaică preaiubită şi gazelă plină de farmec să-ţi fie ea; dragostea de ea să te îmbete totdeauna şi iubirea ei să te desfăteze.
20. Pentru ce, fiul meu, să te momească femeie străină şi tu să îmbrăţişezi sânul unei necunoscute?
21. Căci cărările omului sunt înaintea Domnului şi El ia seama la toate căile lui.
22. Cel fără de lege este prins în laţurile fărădelegilor lui şi de funiile păcatelor lui este înfăşurat.
23. El va muri în păcatele lui şi de mulţimea nebuniei lui va pieri.
| 
