1. Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta.
2. Din neam în neam voi vesti adevărul Tău cu gura mea,
3. Că ai zis: ,,În veac mila se va zidi, în ceruri se va întări adevărul Tău.
4. Făcut-am legământ cu aleşii Mei, juratu-M-am lui David, robul Meu:
5. Până în veac voi întări seminţia ta şi voi zidi din neam în neam scaunul tău.
6. Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne şi adevărul Tău, în adunarea sfinţilor.
7. Că cine va fi asemenea Domnului în nori şi cine se va asemăna cu Domnul între fiii lui Dumnezeu?
8. Dumnezeul Cel Preamărit în sfatul sfinţilor, mare şi înfricoşător este peste cei dimprejurul Lui.
9. Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea ţie? Tare eşti, Doamne, şi adevărul Tău împrejurul Tău.
10. Tu stăpâneşti puterea mării şi mişcarea valurilor ei Tu o potoleşti.
11. Tu ai smerit ca pe un rănit pe cel mândru; cu braţul puterii Tale ai risipit pe vrăjmaşii Tăi.
12. Ale Tale sunt cerurile şi al Tău este pământul; lumea şi plinirea ei Tu le-ai întemeiat.
13. Miazănoapte şi miazăzi Tu ai zidit; Taborul şi Ermonul în numele Tău se vor bucura. Braţul Tău este cu putere.
14. Să se întărească mâna Ta, să se înalţe dreapta Ta. Dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Tău.
15. Mila şi adevărul vor merge înaintea feţei Tale. Fericit este poporul care cunoaşte strigăt de bucurie;
16. Doamne, în lumina feţei Tale vor merge şi în numele Tău se vor bucura toată ziua şi intru dreptatea Ta se vor înălţa.
17. Că lauda puterii lor Tu eşti şi întru bună vrerea Ta se va înălţa puterea noastră.
18. Că al Domnului este sprijinul şi al Sfântului lui Israel, Împăratului nostru.
19. Atunci ai grăit în vedenii cuvioşilor Tăi şi ai zis: Dat-am ajutor celui puternic, înălţat-am pe cel ales din poporul Meu.
20. Aflat-am pe David, robul Meu; cu untdelemnul cel sfânt al Meu l-am uns pe el;
21. Pentru că mâna Mea îl va ajuta şi braţul Meu îl va întări.
22. Nici un vrăjmaş nu va izbuti împotriva lui şi fiul fărădelegii nu-i va mai face rău.
23. Şi voi tăia pe vrăjmaşii săi de la faţa lui şi pe cei ce-l urăsc pe el îi voi înfrânge.
24. Şi adevărul Meu şi mila Mea cu el vor fi şi în numele Meu se va înălţa puterea lui.
25. Şi voi pune peste mare mâna lui şi peste râuri dreapta lui;
26. Acesta Mă va chema: Tatăl meu eşti Tu, Dumnezeul meu şi sprijinitorul mântuirii mele.
27. Şi îl voi face pe el întâi-născut, mai înalt decât împăraţii pământului;
28. În veac îi voi păstra mila Mea şi legământul Meu credincios îi va fi.
29. Şi voi pune în veacul veacului seminţia lui şi scaunul lui ca zilele cerului;
30. De vor părăsi fiii lui legea Mea şi după rânduielile Mele nu vor umbla,
31. De vor nesocoti dreptăţile Mele şi poruncile Mele nu vor păzi,
32. Cerceta-voi cu toiag fărădelegile lor şi cu bătăi păcatele lor.
33. Iar mila Mea nu o voi depărta de la el, nici nu voi face strâmbătate întru adevărul Meu,
34. Nici nu voi rupe legământul Meu şi cele ce ies din buzele Mele nu le voi schimba.
35. O dată m-am jurat pe sfinţenia Mea: Oare, voi minţi pe David? Seminţia lui în veac va rămâne
36. Şi scaunul lui ca soarele înaintea Mea şi ca luna întocmită în veac şi martor credincios în cer.
37. Dar Tu ai lepădat, ai defăimat şi ai aruncat pe unsul Tău.
38. Stricat-ai legământul robului Tău, batjocorit-ai pe pământ sfinţenia lui.
39. Doborât-ai toate gardurile lui, făcut-ai întăriturile lui ruină.
40. Jefuitu-l-au pe el toţi cei ce treceau pe cale, ajuns-a ocară vecinilor săi.
41. Înălţat-ai dreapta vrăjmaşilor lui, veselit-ai pe toţi duşmanii lui.
42. Luat-ai puterea sabiei lui şi nu l-ai ajutat în vreme de război.
43. Nimicit-ai curăţenia lui şi scaunul lui la pământ l-ai doborât.
44. Micşorat-ai zilele vieţii lui, umplutu-l-ai de ruşine.
45. Până când, Doamne, Te vei întoarce? Până când se va aprinde ca focul mânia Ta?
46. Adu-Ţi aminte de mine; oare, în deşert ai zidit pe toţi fiii oamenilor?
47. Cine este omul ca să trăiască şi să nu vadă moartea şi să-şi izbăvească sufletul său din mâna iadului?
48. Unde sunt milele Tale cele de demult, Doamne, pe care le-ai jurat lui David, întru adevărul Tău?
49. Adu-Ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, pe care o port în sânul meu, de la multe neamuri.
50. Adu-Ţi aminte, Doamne, de ocara cu care m-au ocărât vrăjmaşii Tăi, cu care au ocărât paşii unsului Tău.
51. Binecuvântat este Domnul în veci. Amin. Amin.
| 
