1. Când s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe şi Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis doi dintre discipolii săi
2. şi le-a spus: Mergeţi în satul dinaintea voastră şi, îndată ce veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care nici un om nu a încălecat vreodată; dezlegaţi-l şi aduceţi-l!
3. Şi dacă vă va spune cineva: De ce faceţi aceasta?, spuneţi-i: Domnul are nevoie de el, dar îl va trimite îndată înapoi.
4. Ei au plecat şi au găsit măgăruşul legat la poartă, afară, în drum. Şi l-au dezlegat.
5. Unii dintre cei care stăteau acolo le-au spus: Ce faceţi, dezlegaţi măgăruşul?
6. Ei le-au zis după cum le spusese Isus şi i-au lăsat să plece.
7. Au adus măgăruşul la Isus, şi-au aruncat hainele pe el, iar el l-a încălecat.
8. Mulţi îşi aşterneau hainele pe drum, alţii ramuri înfrunzite pe care le tăiaseră de pe câmpuri.
9. Iar cei care mergeau înaintea lui şi cei care-l urmau strigau: Osana! Binecuvântat cel ce vine în numele Domnului!
10. Binecuvântată este împărăţia care vine, a părintelui nostru David! Osana în înaltul cerurilor!
11. Şi a intrat în Ierusalim, în templu; şi, privind toate în jur, fiind deja la timpul înserării, a ieşit spre Betania împreună cu cei doisprezece.
12. În ziua următoare, ieşind ei din Betania, lui i s-a făcut foame.
13. Văzând de departe un smochin înfrunzit, s-a dus acolo, doar va găsi ceva în el. Când a ajuns la el, n-a găsit nimic decât frunze, pentru că nu era timpul smochinelor.
14. Şi i-a zis: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veci! Iar discipolii lui ascultau.
15. Apoi au venit la Ierusalim şi, intrând în templu, a început să-i alunge pe cei care vindeau şi cumpărau în templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele vânzătorilor de porumbei.
16. Şi nu permitea nimănui să care vreun vas prin templu.
17. Îi învăţa şi le spunea: Nu este scris oare: Casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate popoarele? Dar voi aţi făcut-o peştera tâlharilor.
18. Arhiereii şi cărturarii au auzit şi căutau cum să-l dea la moarte; dar se temeau de el pentru că toată mulţimea era încântată de învăţătura lui.
19. Când s-a înserat, au ieşit din cetate.
20. Dimineaţa, când au trecut din nou pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcină.
21. Amintindu-şi, Petru i-a spus: Învăţătorule, iată, smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.
22. Răspunzând, Isus le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu!
23. Adevăr vă spun: oricine ar spune acestui munte Ridică-te şi aruncă-te în mare şi nu s-ar îndoi în inima lui, ci ar crede că se va împlini ceea ce spune, i se va da.
24. De aceea vă spun: tot ceea ce veţi cere în rugăciune, credeţi că aţi primit deja şi vi se va da.
25. Iar când sunteţi în rugăciune, dacă aveţi ceva împotriva cuiva, iertaţi, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre.
26. Cele mai importante şi vechi manuscrise nu menţionează acest verset.
27. Au venit din nou la Ierusalim şi, în timp ce el umbla prin templu, au venit la el arhiereii, cărturarii şi bătrânii
28. şi-i spuneau: Cu ce autoritate faci acestea? Sau cine ţi-a dat această autoritate ca să le faci?
29. Isus le-a spus: Vă voi întreba un lucru, şi dacă îmi veţi răspunde, vă voi spune şi eu cu ce autoritate fac acestea.
30. Botezul lui Ioan era din ceruri sau de la oameni? Răspundeţi-mi!
31. Dar ei discutau între ei: Dacă spunem: Din ceruri, ne va spune: Atunci de ce nu aţi crezut în el?
32. Să spunem, dimpotrivă, De la oameni? le era frică de mulţime căci toţi considerau că Ioan era într-adevăr un profet.
33. Aşadar, i-au răspuns lui Isus: Nu ştim. Atunci, Isus le-a spus: Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea.
| 
