1. Al lui David. Către tine, Doamne, înalţ sufletul meu,
2. Dumnezeul meu, mă încred în tine; să nu fiu făcut de ruşine, ca să nu râdă de mine duşmanii mei.
3. Toţi cei care se încred în tine nu vor fi făcuţi de ruşine. Vor fi făcuţi de ruşine cei care te trădează pentru lucruri de nimic.
4. Fă-mi cunoscute, Doamne, căile tale, şi învaţă-mă cărările tale.
5. Călăuzeşte-mă în adevărul tău şi învaţă-mă, căci tu eşti Dumnezeul mântuirii mele şi pe tine te-am aşteptat ziua întreagă.
6. Aminteşte-ţi, Doamne, de bunătatea şi iubirea ta, pentru că ele sunt din veşnicie.
7. Nu-ţi aduce aminte de păcatele tinereţii mele şi de fărădelegile mele; adu-ţi aminte de mine în îndurarea ta, pentru bunătatea ta, Doamne.
8. Domnul este bun şi drept, el arată păcătoşilor calea;
9. îi face pe cei săraci să umble după dreptate, îi învaţă pe cei smeriţi căile sale.
10. Toate căile Domnului sunt adevăr şi îndurare pentru cei ce păzesc legământul şi legile sale.
11. Pentru numele tău, Doamne, iartă-mi păcatul meu, pentru că este mare.
12. Cine este omul care se teme de Domnul? Lui îi arată calea pe care s-o aleagă.
13. Sufletul lui va locui în fericire şi urmaşii lui vor moşteni pământul.
14. Domnul descoperă taina sa celor care se tem de el şi îi învaţă legământul său.
15. Ochii mei sunt pururea spre Domnul, căci el scoate din laţ picioarele mele.
16. Întoarce-te spre mine şi arată-ţi îndurarea, căci sunt singur şi nefericit.
17. Eliberează de nelinişte inima mea, scoate-mă din necazurile mele.
18. Priveşte la umilirea şi suferinţa mea şi iartă-mi toate păcatele.
19. Vezi că duşmanii mei se înmulţesc şi cu ură înverşunată mă urăsc.
20. Păzeşte sufletul meu şi mântuieşte-mă; să nu fiu făcut de ruşine pentru că mi-am pus speranţa în tine.
21. Nevinovăţia şi dreptatea să mă ocrotească, pentru că am sperat în tine.
22. Eliberează-l, Dumnezeule, pe Israel din toate strâmtorările sale.
|