1. Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!
2. Cine va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?
3. Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme!
4. Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău! Adu-Ţi aminte de mine şi dă-i ajutorul Tău,
5. ca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău şi să mă laud cu moştenirea Ta!
6. Noi am păcătuit ca şi părinţii noştri, am săvârşit nelegiuire, am făcut rău.
7. Părinţii noştri în Egipt n-au luat aminte la minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale şi au fost neascultători la mare, la Marea Roşie.
8. Dar El i-a scăpat, din pricina Numelui Lui, ca să-Şi arate puterea.
9. A mustrat Marea Roşie, şi ea s-a uscat; şi i-a trecut prin adâncuri ca printr-un pustiu.
10. I-a scăpat din mâna celui ce-i ura şi i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului.
11. Apele au acoperit pe potrivnicii lor. N-a rămas unul măcar din ei.
12. Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cântat laudele Lui.
13. Dar au uitat curând lucrările Lui şi n-au aşteptat împlinirea planurilor Lui.
14. Ci i-a apucat pofta în pustiu şi au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15. El le-a dat ce cereau; dar a trimis o molimă printre ei.
16. În tabără au fost geloşi pe Moise şi pe Aaron, sfântul Domnului.
17. Atunci s-a deschis pământul şi a înghiţit pe Datan, şi s-a închis deasupra cetei lui Abiram.
18. Focul le-a aprins ceata, şi flacăra a mistuit pe cei răi.
19. Au făcut un viţel în Horeb. S-au închinat înaintea unui chip turnat
20. şi au schimbat Slava lor pe chipul unui bou care mănâncă iarbă.
21. Au uitat pe Dumnezeu, Mântuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt,
22. minuni în ţara lui Ham, semne minunate la Marea Roşie.
23. Şi El a vorbit să-i nimicească: dar Moise, alesul Său, a stat la mijloc înaintea Lui, ca să-L abată de la mânia Lui şi să-L oprească să-i nimicească.
24. Ei au nesocotit ţara desfătărilor; n-au crezut în cuvântul Domnului,
25. ci au cârtit în corturile lor şi n-au ascultat de glasul Lui.
26. Atunci El a ridicat mâna şi a jurat că-i va face să cadă în pustiu,
27. că le va doborî sămânţa printre neamuri şi-i va împrăştia în mijlocul ţărilor.
28. Ei s-au alipit de Baal-Peor şi au mâncat vite jertfite morţilor.
29. Au mâniat astfel pe Domnul prin faptele lor, şi o urgie a izbucnit între ei.
30. Dar Fineas s-a sculat şi a făcut judecată, şi astfel urgia s-a oprit.
31. Lucrul acesta i-a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie.
32. Ei au mâniat pe Domnul la apele Meriba; şi Moise a fost pedepsit din pricina lor.
33. Căci s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui, şi Moise a vorbit în chip uşuratic cu buzele.
34. Ei n-au nimicit popoarele pe care le poruncise Domnul să le nimicească.
35. Ci s-au amestecat cu neamurile şi au învăţat faptele lor,
36. au slujit idolilor lor, care au fost o cursă pentru ei.
37. Şi-au jertfit fiii şi fiicele la idoli,
38. au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost spurcată astfel prin omoruri.
39. S-au spurcat prin faptele lor, s-au desfrânat prin faptele lor.
40. Atunci Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului Său şi a urât moştenirea Lui.
41. I-a dat în mâinile neamurilor, cei ce îi urau au stăpânit peste ei,
42. vrăjmaşii lor i-au asuprit, şi au fost smeriţi sub puterea lor.
43. El de mai multe ori i-a izbăvit, dar ei s-au arătat neascultători în planurile lor, şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor.
44. Dar El le-a văzut strâmtorarea, când le-a auzit strigătele.
45. Şi-a adus aminte de legământul Său, şi a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare:
46. a stârnit pentru ei mila tuturor celor ce îi ţineau prinşi de război.
47. Scapă-ne, Doamne Dumnezeul nostru, şi strânge-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt şi să ne fălim cu lauda Ta!
48. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! Şi tot poporul să zică: "Amin! Lăudaţi pe Domnul!"
| 
