1. Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi.
2. Ca un crin în mijlocul spinilor aşa este iubita mea între fete.
3. Ca un măr între copacii pădurii aşa este preaiubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
4. El m-a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.
5. Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragostea lui.
6. Să-şi pună mâna stângă sub capul meu şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui!
7. Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp: nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine ea!
8. Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine, sărind peste munţi, săltând pe dealuri.
9. Preaiubitul meu seamănă cu o căprioară sau cu puiul de cerboaică. Iată-l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, priveşte printre zăbrele.
10. Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice: "Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
11. Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia şi s-a dus.
12. Se arată florile pe câmp, a venit vremea cântării şi se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.
13. Se pârguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite îşi răspândesc mirosul. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
14. Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta, plăcută."
15. Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici care strică viile; căci viile noastre sunt în floare.
16. Preaiubitul meu este al meu, şi eu sunt a lui; el îşi paşte turma între crini.
17. Până la răcoarea zilei şi până la lungirea umbrelor, întoarce-te!… Iubitule, sari ca o căprioară sau ca puiul de cerb peste munţii ce ne despart.
| 
