1. Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
2. Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.
3. Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!
4. Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.
5. Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:
6. nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
7. Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.
8. Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.
9. Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
10. Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.
11. Cînd muşcă şarpele, fiindcă n-a fost vrăjit, vrăjitorul n-are niciun cîştig din meşteşugul lui.
12. Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
13. Cel dintîi cuvînt care-i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
14. Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine-i va spune ce va fi după el?
15. Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.
16. Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!
17. Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
18. Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.
19. Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
20. Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s-ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.
| 
