1. Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă!-
2. Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
3. Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul.-
4. Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.-
5. Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l-a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.-
6. Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor.-
7. Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă!-
8. Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc.-
9. Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni.-
10. O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun.-
11. Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui.-
12. Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui.-
13. Celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa.-
14. Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi.-
15. Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului.-
16. La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n-are minte.-
17. Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate.-
18. Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său.-
19. Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea.-
20. Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire.-
21. Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure.-
22. O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele.-
23. Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii.-
24. Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului.-
25. Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l-a născut.-
26. Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.-
27. Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput.-
28. Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.
|