1. Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi.-
2. Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
3. Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă.-
4. Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei?-
5. Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă.-
6. Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase.-
7. Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci.-
8. Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
9. Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.-
10. Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe.-
11. Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte.-
12. Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi.-
13. Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine.-
14. Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem.-
15. O straşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
16. Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă.-
17. După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om.-
18. Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit.-
19. Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului.-
20. După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura.-
21. Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om.-
22. Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el.-
23. Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
24. Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie.-
25. Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse.-
26. Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
27. laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
| 
