1. Promovați iubirea! Să doriți înzestrările Duhului Vieții și mai ales, să profetizați!
2. Cel care vorbește într-o limbă străină prin intermediul Duhului Vieții, are o comunicare directă cu Dumnezeu asupra unor mistere de nepătruns pentru ceilalți oameni.
3. În schimb, cel care rostește o profeție, vorbește direct oamenilor cu scopul de a-i întări, încuraja sau mângâia.
4. Cel care vorbește în limbi străine, are o experiență personală, care îl întărește. În schimb, cel care spune o profeție, întărește biserica.
5. Doresc mult ca toți să vorbiți în limbi străine, însă mai bine decât atât ar fi să profetizați. Prin urmare, cel care profetizează este mai de folos decât cel care vorbește în limbi străine, dacă acesta din urmă nu traduce și nu interpretează ceea ce spune pentru a întări biserica.
6. Așadar, fraților, ce folos ați avea dacă aș veni la voi vorbind în limbi străine cu privire la o dezvăluire, o anumită cunoaștere, o profeție sau o învățătură?
7. De exemplu, un instrument muzical, lipsit de viață proprie, în genul flautului sau chitarei, produce sunete, care emise într-o anumită ordine, vor transmite ascultătorilor cântecul interpretat.
8. Pe de altă parte, dacă o trompetă va produce sunete amestecate și lipsite de ordine pe câmpul de bătălie, nimeni nu va ști ce trebuie să facă.
9. Similar, dacă nu veți vorbi inteligibil într-o limbă străină, cine va ști ce anume ați spus? Va fi ca și cum nu ați fi rostit nimic!
10. Toate limbile din această lume au un anumit înțeles.
11. Dacă nu cunosc sunetele limbii în care mi se vorbește, atunci nu voi înțelege mesajul transmis și cel care le rostește va fi un străin pentru mine.
12. Observă că aveți o dorință aprinsă pentru a primi daruri spirituale. Prin urmare, să vă deprindeți în a le folosi pentru întărirea bisericii.
13. Cel care vorbește în limbi străine, să se roage în public numai în măsura în care poate fi tradus ceea ce el rostește.
14. Dacă mă voi ruga într-o limbă străină, Duhul Vieții meu este cel care va realiza aceasta, dar mintea mea nu va recepționa nimic, dacă nu va înțelege cuvintele pe care le rostesc.
15. Ce este de făcut? Simplu! Dacă mă voi ruga cu spiritul, voi face acest lucru și cu mintea. Dacă voi cânta cu spiritul, voi face la fel și cu mintea.
16. Pe de altă parte, dacă vei binecuvânta numai cu spiritul, cum va putea cineva, care nu înțelege vorbirea ta, să spună: „Amin!” la cuvintele tale? Dacă vei aduce mulțumiri, cum va putea ști acest lucru unul care nu pricepe ceea ce spui?
17. Este posibil să rostești o frumoasă mulțumire, dar cel care nu înțelege cuvintele tale nu va fi întărit de ceea ce spui.
18. Îi mulțumesc lui Dumnezeu fiindcă vorbesc în limbi străine mai mult decât voi toți.
19. Însă doresc ca în biserică să rostesc doar cinci cuvinte cu mintea mea pentru a da învățătură celorlalți, decât o mie de cuvinte într-o limbă străină celor care mă ascultă.
20. Fraților, să nu fiți copii la minte, dar să fiți ca niște nou-născuți în privința răului, având gândirea unor adulți!
21. În lege a fost scris: „Voi vorbi în limbi străine și cu buze necunoscute, dar nici așa ei nu mă vor înțelege, spune Domnul.”
22. Prin urmare, limbile străine au fost date ca un semn pentru cei necredincioși. Dar profeția nu a fost dată acestora, ci dimpotrivă, celor credincioși.
23. Dacă întreaga biserică s-ar strânge într-un anumit loc și toți cei prezenți ar începe să vorbească în limbi străine, ce ar spune cel neinstruit sau cel necredincios, care intră în biserică? Nu ar avea impresia că au de-a face cu niște nebuni?
24. În schimb, dacă toți cei prezenți ar rosti profeții, atunci oricine ar intra în biserică, atât cel necredincios, cât și cel neinstruit, ar fi imediat examinat și convins de ce i s-ar spune.
25. Secretele inimii i-ar deveni cunoscute, ar cădea cu fața la pământ, s-ar închina lui Dumnezeu și ar spune: „Într-adevăr, Dumnezeu se află în mijlocul vostru!”
26. Ce înseamnă aceasta, fraților? Când vă întâlniți, să întăriți biserica prin tot ce faceți, indiferent dacă se referă la rostirea unui psalm, unei învățături, vorbirii într-o limbă străină sau interpretării unei alte limbi.
27. Dacă va vorbi cineva într-o limbă străină, să existe doi, sau cel mult trei, care să traducă și interpreteze cuvintele sale.
28. Dacă nu există niciun traducător în biserică, atunci să nu rostească nimic în public, ci doar să vorbească în sinea sa lui Dumnezeu.
29. Profeții să vorbească într-un număr de maxim doi sau trei și ceilalți dintre ei să le interpreteze cuvintele.
30. Când unul primește o dezvăluire, celălalt, sau ceilalți doi, să se oprească din vorbit.
31. Toți puteți să rostiți profeții, dar vorbind pe rând fiecare, încât cei care ascultă să primească îndemn și învățătură.
32. Profeții trebuie să fie capabili să își țină sub control Duhul Vieții care îi animă.
33. Fiindcă Dumnezeu dorește armonia și dezaprobă dezordinea în toate bisericile sfinților.
| 
