1. Fraților, vă vom spune despre harul dat bisericilor din Macedonia.
2. Nemărginită le-a fost bucuria în ciuda încercărilor întâmpinate. Deși extrem de săraci și trăind în lipsă, ei au manifestat o dărnicie deosebită.
3. Mărturisesc că au dăruit de bunăvoie conform puterii lor, ba chiar și dincolo de aceasta.
4. Insistent, ei ne-au rugat să primim ajutorul pe care l-au strâns pentru susținerea slujirii prin intermediere înaintea lui Dumnezeu a sfinților de la Ierusalim.
5. Conform intenției lui Dumnezeu, frații noștri s-au predat mai întâi Domnului și după aceea nouă în realizarea acestei lucrări.
6. Prin urmare, l-am sfătuit și pe Titus ca așa cum a început la voi strângerea acestui dar, tot astfel, să-l finalizeze.
7. Prin urmare, doresc să creșteți în credință, vorbire și cunoaștere având o dezvoltare deplină a bunăvoinței și iubirii față de noi ca să dobândiți înzestrarea prețioasă a dărniciei.
8. Nu vă impun aceasta, ci, ținând cont de bunăvoința altora, adică a celor din Macedonia, doresc să procedați similar ca să demonstrați iubirea pe care ne-o purtați.
9. Și cunoașteți exemplul Domnului nostru Isus Hristos, care a ajuns sărac fiindcă v-a împărțit bogăția Sa.
10. Așadar, consider că vă este de folos să continuați strângerea ajutorului pe care l-ați plănuit în urmă cu un an.
11. Și astfel, să duceți la bun sfârșit lucrarea începută ca să fie încheiată la fel de repede precum ați plănuit-o.
12. Fiindcă intenția acestui dar a avut în vedere ceea ce dispuneați, din punct de vedere material, la acea dată și nu ceea ce ați dobândit între timp.
13. Bineînțeles, nu este drept să fiți încărcați cu sarcini suplimentare în timp ce alții sunt scutiți, dar în contextul de față, este util ca abundența voastră să suplinească lipsurile altora.
14. Și astfel, să existe un echilibru al resurselor încât în viitor, abundența altora să vină în întâmpinarea nevoilor voastre.
15. Prin aceasta se împlinește ce a fost scris: „Cel care a strâns mult, nu avea în exces, iar cel care a cules puțin, nu ducea lipsă!”
16. De aceea, îi mulțumesc lui Dumnezeu fiindcă a pus în inima lui Titus această preocupare legată de voi.
17. Astfel că, auzind de îndemnul meu la dărnicie transmis vouă, de îndată și de bunăvoie, el s-a oferit să plece la voi și să vă ajute.
18. Împreună cu el l-am trimis pe acel frate devotat Evangheliei, cunoscut în toate bisericile.
19. După cum bine știți, el este unul dintre cei desemnați de biserică să meargă împreună cu noi pentru administrarea corectă și spre gloria Domnului a ajutorului ce v-a fi strâns.
20. Spun toate acestea pentru a evita situația în care cineva ar avea îndoieli asupra corectitudinii administrării acestui dar ce urmează a fi strâns.
21. Fiindcă noi dorim să ne dovedim cinstea deopotrivă înaintea Domnului și în fața oamenilor.
22. Prin urmare, l-am trimis pe acest frate al nostru, care s-a dovedit de bună-credință în situații similare, ca să fie acum cu o și mai mare atenție conform cu încrederea deosebită pe care o avem în voi.
23. În ce-l privește pe Titus, el este tovarășul și conlucrătorul meu în relație cu voi. Cât despre celălalt frate, el este unul dintre apostolii bisericii care au fost trimiși spre gloria lui Hristos.
24. Să fiți amabili cu ei! Lauda pe care v-am adus-o să fie dovedită prin ei înaintea tuturor bisericilor!
|