1. Eu, prezbiterul, către Doamna – biserica – cea aleasă și către copiii ei, pe care îi iubesc în Adevăr– Hristos – deopotrivă cu toți cei care cunosc Adevărul,
2. pentru acel Adevăr care rămâne în noi și rămâne cu noi pentru totdeauna:
3. Harul, îndurarea și pacea de la Dumnezeu Tatăl și de la Fiul Său Isus Hristos să fie cu noi prin Adevăr și Iubire!
4. M-am bucurat nespus de mult când am observat cum copiii tăi respectă Adevărul conform poruncii primite de la Dumnezeu Tatăl.
5. Și acum, Doamnă, nu îți dau o poruncă nouă, ci îți scriu despre ceea ce am primit de la început și anume: „Să ne iubim unii pe alții!”
6. Și iubirea se manifestă prin respectarea poruncilor Sale, acestea fiind cuprinse în Porunca pe care ați auzit-o de la început și pe care trebuie să o urmați!
7. Fiindcă mulți impostori au ieșit în lume, ce nu mărturisesc pe Isus Hristos, care a venit în trup omenesc; acesta este Mincinosul și Antihristul!
8. Să luați astfel aminte asupra voastră înșivă și să nu pierdeți ceea ce ați lucrat, ci să primiți răsplata deplină a muncii voastre!
9. Fiindcă oricine o ia pe altă cale și nu rămâne fidel învățăturii Evangheliei lui Hristos, nu are vreo legătură cu Dumnezeu; dar cel care rămâne în această învățătură, are parte cu Tatăl și Fiul!
10. Să nu primiți în casele voastre și să nu urați de bine celor care, deși au ieșit din mijlocul nostru, totuși nu respectă învățătura despre care v-am vorbit!
11. Fiindcă oricine urează de bine unor astfel de persoane devine părtaș faptelor lor rele.
12. Mai am multe altele să vă spun, dar nu doresc să fac aceasta scriind cu cerneala pe hârtie, ci am speranța să ajung la voi și să vorbim față către față astfel încât bucuria noastră să fie deplină.
13. Deopotrivă te salută copiii alesei tale, (biserici), surori!
| 
