1. Avertizarea pe care a văzut-o profetul Habacuc.
2. Cât timp voi striga către Tine, Doamne, și nu mă vei auzi! Chiar dacă strig „Violență!”, Tu nu intervii să salvezi!
3. De îmi arăți nedreptatea și necazul? De ce mă faci să văd jaful și violența înaintea mea? Cearta și disputa se ridică în fața mea!
4. De aceea legea este fără putere și nu poate merge înainte! Dreptate nu se face fiindcă cel rău înconjură pe cel drept, de aceea, judecata devine lipsită de consecințe!
5. Mă uit printre națiuni, privesc cu atenție și sunt peste măsură de uimit: „În zilele voastre voi face o lucrare pe care nu o veți crede, chiar dacă v-ar fi spusă!
6. Într-adevăr, voi ridica Babilonienii (Caldeii), un neam amar și violent, care mărșăluiește teritorii întinse pe suprafața pământului, care ocupă teritorii care nu sunt ale lor.
7. Minunat și teribil este el! Din demnitatea lui înfricoșată îi pornește judecata! El însuși își este lege!
8. Mai repede decât leopardul vin caii lui! Mai feroce decât lupii de seară, de la distanță năvălesc călăreții și arcașii lui! Ei zboară ca vulturul ce se aruncă asupra prăzii!
9. El vine să răspândească violența! Fața îi este necruțătoare ca vântul de răsărit. Strânge prizonieri la fel de numeroși ca nisipul pământului.
10. Își bate joc de regi! Prinții sunt disprețuiți! Ia în derâdere zidurile de apărare fiindcă sapă șanțuri mari de pământ și le distruge!
11. Atunci mintea i se schimbă și păcătuiește! Comite blasfemie crezând că are puteri divine!”
12. Dar Tu, Doamne, Dumnezeul meu, ești din veșnicie! Nu vom muri, Doamne, de judecata pe care ai hotărât-o! Tu ai hotărât să vină o stâncă peste ei pentru corectarea lor!
13. Ochii tăi sunt prea curați ca să vadă răul! Tu nu suferi să privești răutatea! De ce privești pe cei vicleni? De ce nu vorbești când cel răul îl distruge pe cel mai drept decât el?
14. De ce ai făcut pe oameni asemenea peștilor mării sau animalelor ce se târăsc, ce nu au niciun conducător peste ele?
15. Ele se prind cu cârligul undiței și cu plasa de pescuit! Pescarii le strâng în năvoade și se bucură cu voioșie de prada lor!
16. De aceea, ei jertfesc și se închină în onoarea plaselor lor! Ei ard arome în cinstea năvoadelor lor! Cu solemnitatea își împart prada și se împărtășesc din grăsimea ei (primul ei rod)!
17. Mereu își vor goli plasele pentru a prăda în continuare? Mereu vor ucide națiuni fără să aibă nicio milă?
| 
