1. Fraților sfinți, părtași ai chemării cerești, să ascultați de Isus Hristos, Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre.
2. Dumnezeu, Cel care L-a numit în această poziție este demn de încredere în alegerea făcută, așa cum Moise, mai înainte ales drept conducător, s-a dovedit credincios în toată casa Sa.
3. Dar Lui, Fiului, I s-a acordat o mai mare glorie decât lui Moise. I-a fost acordată o mai mare încredere, după cum constructorul unei case primește o mai mare onoare decât casa însăși.
4. Bineînțeles, orice casă a fost construită de cineva și Cel care a zidit totul este Dumnezeu.
5. Într-adevăr, Moise a fost credincios peste Casa lui Dumnezeu în calitate de slujitor, ca mărturie a împlinirii a tot ce s-a spus mai dinainte.
6. Dar Isus Hristos a fost numit peste Casa lui Dumnezeu în calitate de Fiu, casă care suntem chiar noi, dacă ne vom menține încrederea și lauda speranței noastre cu fermitate până la sfârșit.
7. Să luăm aminte la ce s-a spus prin Duhul Sfânt: „Să ascultați zilnic vocea lui Dumnezeu!
8. Să nu vă împietriți inimile, așa cum s-au revoltat strămoșii voștri în pustie în ziua încercării lor.
9. Acolo ei Mi-au creat probleme și M-au pus la încercare. Ca urmare, au fost nevoiți să vadă lucrările mele timp de patruzeci de ani.
10. Am fost supărat pe acea generație și am spus: ,Ei se rătăcesc mereu în inimile lor fiindcă nu cunosc căile Mele!’
11. De aceea, am jurat în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea.”
12. Așadar, fraților, să nu fie nimeni între voi care să aibă o inimă rea prin necredință și să se îndepărteze de Dumnezeu Vieții!
13. Zilnic să vă încurajați reciproc, cât timp mai există ziua de astăzi, ca să nu se împietrească inima cuiva dintre voi prin rătăcirea păcatului.
14. Fiindcă vom rămâne părtași lui Isus Hristos, dacă ne vom menține fermă atitudinea inițială până la sfârșit.
15. De aceea a fost scris: „Zilnic să auziți vocea lui Dumnezeu ca să nu vă împietriți inimile, așa cum s-a întâmplat în timpul revoltei strămoșilor voștri.”
16. Cine au fost aceste persoane, care după ce L-au auzit pe Dumnezeu, s-au revoltat împotriva Lui? Nu au fost oare, cei care au ieșit din Egipt sub conducerea lui Moise?
17. Față de cine a fost supărat Dumnezeu timp de patruzeci de ani? Nu cumva față de cei care au păcătuit împotriva Lui și ale căror trupuri au căzut în pustie?
18. Cui S-a jurat Dumnezeu că nu vor intra în odihna Sa? Nu cumva celor care s-au comportat neascultător?
19. Noi înțelegem acum faptul că toți aceștia nu au intrat în odihna lui Dumnezeu din cauza propriei necredințe.
| 
