1. Dar noi ne-am însușit noțiunile de bază ale învățăturii lui Hristos ca să avansăm către maturitatea învățăturii Sale. Prin urmare, nu mai este necesar să mai reluăm elementele de început legate de întoarcerea la Dumnezeu, caracterul nemeritoriu al faptelor și credința în Dumnezeu.
2. Ca să nu mai vorbim despre instrucțiuni cu privire la desfășurarea botezului, consacrarea prin punerea mâinilor, învierea și judecata eternă.
3. Și vom face acest lucru în măsura în care Dumnezeu ne va ajuta.
4. Acum mă voi referi la acele persoane care au primit lumină, au gustat din harul ceresc și au devenit părtași Duhului Sfânt.
5. Adică, la cei care au gustat din Cuvântul lui Dumnezeu și din puterea Erei viitoare.
6. Mai precis, la cei care au căzut, deși au avut toate aceste experiențe. Din nefericire, pentru unii ca ei este imposibil să mai existe recuperare pentru a se întoarce la Dumnezeu. Ei L-au crucificat în interiorul lor și L-au insultat public pe Fiul Său.
7. Un ogor care a fost bine udat de ploaie și care produce o vegetație utilă celor care l-au lucrat, va primi binecuvântarea lui Dumnezeu.
8. Dar un ogor care produce spini și mărăcini, își pierde imediat valoarea, devine un blestem și la final i se dă foc.
9. Cu toate acestea, dragii noștri, noi credem lucruri bune despre voi care vă vor aduce mântuirea conform celor ce vi le-am spus.
10. Dumnezeu nu este nedrept și nici nu uită faptele voastre și iubirea pe care o aveți față de Numele Său, precum și slujirea pe care le-o acordați constant sfinților.
11. Dorim ca fiecare dintre voi să manifeste o sinceritate deplină, având certitudinea speranței pe care o menținem constantă până la capăt.
12. Să nu fiți delăsători, ci să imitați exemplul de credință și răbdare al celor care vor moșteni promisiunea viața nemuritoare dată de Dumnezeu.
13. Când Dumnezeu i-a promis lui Avraam, El nu avea pe cineva mai mare pe care să jure.
14. De aceea, i-a spus: „Cu adevărat, te voi binecuvânta și te voi înmulți!”
15. Și astfel, Avraam a așteptat cu răbdare să primească ce i s-a promis.
16. Oamenii obișnuiesc să jure pe cineva mai mare decât ei și astfel, orice dispută se încheie ca o confirmare a legământului încheiat.
17. Similar, Dumnezeu a dorit să arate moștenitorilor vieții nemuritoare faptul că El nu se răzgândește de la ceea ce Și-a propus, ci a garantat cuvântul său prin jurământ.
18. Prin aceste două semne ce nu pot fi schimbate, cuvântul și jurământul, este imposibil ca Dumnezeu să ne mintă, ci El ne-a oferit o încurajare temeinică pentru a avea un loc de refugiu unde să ne menținem vie speranța, care a fost rostită mai înainte de noi.
19. Și noi avem această speranță ca pe o ancoră sigură și de nezdruncinat a sufletului, ce trece dincolo de vălul de separare al Templului ceresc.
20. În acel loc tainic Isus a intrat în calitate de mesager după modelul lui Melhisedec ca să devină mare preot pentru eternitate.
| 
