1. Frații mei, să nu vă afișați credința slăvită a Domnului nostru, Isus Hristos, în funcție de cum arată omul din fața voastră!
2. Să zicem că la biserică vine un om cu o înfățișare impunătoare și purtând inele scumpe de aur pe degete. După el sosește și un om sărman, smerit la vedere.
3. Și imediat, celui falnic la înfățișare îi spuneți: „Vă rugăm să luați loc în fruntea adunării!” După aceea, celui umil îi ziceți: „Tu să stai aici pe jos, la picioarele noastre!”
4. Într-o astfel de situație, nu ați face voi o discriminare între cei doi? Și nu ați judeca cu rea intenție pe cei doi?
5. Dragii mei frați, ascultați-mă! Nu este așa că Dumnezeu a ales pe săracii acestei lumi ca să fie bogați în credință și să devină cetățeni ai Împărăției promise celor care Îl iubesc?
6. Dar voi procedând astfel îi desconsiderați pe cei săraci! Nu este adevărat că bogații vă asupresc și vă poartă silit la curțile de judecată?
7. Nu sunt ei, cei care insultă bunul renume al chemării voastre?
8. Însă dacă respectați legea Împărăției, care conform Scripturii spune: „Să îți iubești semenul ca pe tine!”, atunci bine faceți!
9. Dacă vă discriminați semenii, atunci faceți un mare păcat și sunteți condamnați fiindcă ați încălcat legea!
10. Dacă este cineva care vrea să respecte întreaga lege, dar nesocotește o singură prevedere a ei, atunci el devine imediat păcătos!
11. Cel care a spus: „Să respecți legământul căsătoriei și să nu comiți adulter!”, imediat a adăugat: „Să respecți viața semenilor și să nu ucizi!” Prin urmare, dacă nu încalci fidelitatea conjugală, dar cauzezi moartea unui om, de îndată devii păcătos de nerespectarea legii!
12. În consecință, să uniți vorba cu fapta! În cele din urmă, veți fi judecați pe baza respectării liber consimțite a legii!
13. Condamnarea va fi aspră pentru cel care nu a dovedit compasiune față de semenii săi! Dar judecata va fi blândă pentru cel care a avut milă față de ceilalți!
14. Frații mei, la ce folosește cuiva dacă spune că are credință, dar faptele sale nu dovedesc acest lucru? Poate o astfel de credință să-i aducă achitarea de condamnare?
15. Să zicem că un frate, sau o soră de credință, este lipsit de hainele de primă necesitate și nu are hrana zilnică.
16. Și să mai spunem că unul dintre voi merge la acea persoană și îi zice: „Descurcă-te în pace! Fie ca Domnul să îți dea haine ca să te îmbraci și mâncare ca să poți trăi!” Dar în schimb, nu îi dă nimic din lucrurile de primă necesitate pentru nevoile trupului. La ce bun ar folosi o astfel de vizită la cel sărman?
17. Prin urmare, credința lipsită de fapte este moartă prin ea însăși!
18. Cineva mi-ar putea spune: „Eu am numai credință! Dar tu ai doar fapte!” Imediat i-aș răspunde: „Arată-mi credința ta fără fapte! Dar eu îți voi înfățișa credința mea pe baza faptelor!”
19. Cineva poate crede că există un singur Dumnezeu. Foarte bine! Dar și demonii sunt convinși de acest lucru și îi apucă teama!
20. Astfel, orice om nechibzuit să înțeleagă că o credință fără fapte este moartă!
21. Și nu-i așa că părintele nostru Avraam a fost considerat neprihănit fiindcă l-a sacrificat la altar pe fiul său Isaac?
22. Observăm cum credința și faptele sale mergeau împreună. În consecință, credința i s-a concretizat în fapte pe măsură!
23. Astfel s-a împlinit Scriptura, care spune: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu. Drept urmare, el a fost considerat neprihănit și a fost numit prieten al lui Dumnezeu!”
24. Rezultă că nevinovăția decurge din fapte și nu direct din credință.
25. Similar, prostituata Rahav a fost neprihănită fiindcă i-a găzduit și i-a scăpat pe luptătorii trimiși în recunoaștere din tabăra lui Israel la Ierihon.
26. Prin urmare, vă spun că trupul lipsit de spirit, mort este. Și la fel de moartă este credința ce nu decurge din fapte!
| 
