1. Când Domnul a cunoscut că fariseii au auzit că El adună și botează mai mulți ucenici decât Ioan,
2. deși nu El boteza, ci ucenicii Săi,
3. a părăsit Iudeea și a plecat iarăși în Galileea.
4. Și a mers pe drumul ce trecea prin Samaria.
5. Au ajuns în apropiere de cetatea Sihar, lângă ogorul pe care l-a dăruit Iacob fiului său Iosif.
6. Și s-au oprit la fântâna lui Iacob. Isus, obosit de drum, s-a așezat lângă fântână. Și era ora a șasea din zi.
7. A venit o femeie samariteancă pentru a scoate apă din fântână. „Dă-Mi să beau,” i-a spus Isus.
8. Ucenicii erau plecați în cetate pentru a cumpăra hrană din piață.
9. „Cum de un iudeu cere de băut de la o femeie samariteancă?” i-a răspuns ea, fiindcă nu exista niciun fel de legătură între iudei și samariteni.
10. „Dacă ai cunoaște darul lui Dumnezeu și Cine îți spune să-I dai apă să bea, chiar tu I-ai cere să-ți dea Apa Vieții!” i-a răspuns Isus.
11. „Doamne, n-ai nici un vas ca să scoți apă, iar fântâna este adâncă, de unde ai această Apă a Vieții?
12. „Nu cumva ești mai mare decât părintele nostru Iacob, care ne-a dat această fântână din care au băut el, copii lui și întreaga lui familie?” l-a întrebat ea.
13. „Cine bea din această apă va înseta din nou,
14. dar cel care va bea din Apa pe care Eu i-o dăruiesc, nu va înseta niciodată, ci Apa dăruită de Mine va naște în el o fântână a Apei ce vine din Viața Nemuritoare!” i-a răspuns Isus.
15. „Doamne, dă-mi această Apă ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin aici pentru a scoate apă!” i-a zis ea.
16. „Du-te și cheamă-l pe soțul tău și veniți aici,” i-a răspuns Isus.
17. „Nu am niciun soț,” i-a răspuns. „Adevărat ai zis că n-ai soț!
18. Cinci bărbați ai avut, iar cel de acum nu-ți este soț! Adevărat ai zis!” i-a spus Isus.
19. „Doamne, îmi dau seama că ești profet.
20. Părinții noștri s-au închinat pe acest munte, dar voi spuneți că numai la Ierusalim este locul de închinare,” i-a răspuns ea.
21. „Femeie, crede-Mă că vine ora când nu vă veți mai închina Tatălui ceresc nici pe muntele acesta și nici la Ierusalim.
22. Voi vă închinați la ceea ce nu știți, dar noi la ceea ce cunoaștem, fiindcă mântuirea va veni din rândul iudeilor.
23. Însă, vine ora, și chiar ea este acum, când adevărații închinători se vor închina Tatălui ceresc în Duh și Adevăr, fiindcă astfel de oameni El își caută ca închinători.
24. Dumnezeu este Duh. Cine I se închină, trebuie să o facă în Duh și Adevăr!” i-a răspuns Isus.
25. „Cunoaștem că va veni Mesia, tradus Hristos, și ne va lămuri toate acestea,” I-a spus ea.
26. „Eu sunt Acela! Eu Cel care-ți vorbesc!” i-a răspuns Isus.
27. Chiar atunci au venit ucenicii. Ei s-au minunat că stătea de vorbă cu acea femeie, dar nimeni nu L-a întrebat: „Ce caută ea? Ce vorbești cu ea?”
28. Femeia și-a lăsat vasul, după care a fugit în cetate și le-a spus locuitorilor:
29. „Veniți să vedeți un om care mi-a spus tot ce am făcut! Nu cumva este Hristos?”
30. Și ei au ieșit din cetate și au venit la El.
31. „Învățătorule, mănâncă!” i-au spus între timp ucenicii.
32. „Eu am o mâncare pe care trebuie să o mănânc și de care voi nu știți” le-a răspuns El.
33. „Cine I-a adus de mâncare?” s-au întrebat ucenicii.
34. „Mâncarea mea este să fac voia Celui care M-a trimis ca să închei lucrarea Sa.
35. Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la secerat? Și iată, vă spun să vă ridicați ochii și să vedeți că holdele sunt albe, gata pentru secerat.
36. Secerătorul își primește plata fiindcă strânge roade pentru Viața nemuritoare. Și astfel, deopotrivă se bucură semănătorul și secerătorul.
37. Așadar, adevărată este zicala: „unul seamănă și altul seceră.
38. Astfel, v-am trimis să secerați ceea ce nu ați lucrat. Alții au lucrat, iar voi ați beneficiat de truda lor,” le-a răspuns Isus.
39. Mulți samariteni au crezut din acea cetate în baza mărturiei acelei femei care a spus: „Mi-a zis tot ce-am făcut!”
40. După aceea samaritenii au venit la El și L-au rugat să rămână cu ei. Iar El a rămas două zile în locul acela.
41. Și mult mai mulți au crezut în baza cuvintelor Sale.
42. „Acum credem nu doar pe baza a ce ne-ai spus, ci, fiindcă auzind cuvintele Sale, știm că El cu adevărat este Hristos, Mântuitorul lumii!” i-au răspuns femeii.
43. După acele două zile au plecat și au ajuns în Galileea.
44. „Niciun profet nu este luat în seamă în țara sa,” le-a mărturisit Isus.
45. Totuși, după ce s-au întors în Galileea, mulți galileeni L-au primit pe Isus ca urmare a ceea ce ei au văzut că El a lucrat în timpul sărbătorii de la Ierusalim.
46. Și Isus a mers din nou în Cana din Galileea, acolo unde transformase apa în vin. Și era un slujitor imperial din Capernaum al cărui fiu era slăbit de boală.
47. Fiindcă a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, a mers la El și L-a rugat să vină în Capernaum ca să-i vindece fiul muribund.
48. „Nu credeți decât dacă vedeți semne și minuni!” i-a răspuns Isus.
49. „Doamne, coboară te rog la Capernaum până nu-mi moare copilul!” l-a rugat slujitorul imperial.
50. „Poți să pleci fiindcă fiul tău trăiește!” i-a zis Isus. Acel slujitor a crezut acest cuvânt pe care i l-a spus Isus și a plecat.
51. Pe când se cobora la Capernaum, servitorii i-au ieșit în întâmpinare și i-au zis: „Copilul tău trăiește!”
52. El i-a întrebat la ce oră și-a revenit. Ei i-au spus că la ceasul al șaptelea l-a lăsat febra.
53. Atunci tatăl acelui copil și-a dat seama că era exact ora când i-a vorbit Isus că „fiul tău trăiește”. Atunci atât el, cât și întreaga lui casă, au crezut în Isus.
54. Acesta a fost cel de-a doilea semn al lui Isus după ce s-a întors din Iudeea în Galileea.
| 
