1. După aceea a venit o altă sărbătoare a iudeilor și Isus a venit la Ierusalim.
2. Și era în Ierusalim o scăldătoare pentru turmele de oi cu numele Betesda, având șapte pridvoare.
3. Ele erau pline de mulțimi de oameni slăbiți, uscați de boală, orbi și surzi. Toți așteptau ca apa să se pună în mișcare.
4. Fiindcă se credea că la un anumit interval un înger cobora în scăldătoare și tulbura apa, iar cel care intra primul în apă se vindeca imediat, indiferent de boala sa.
5. Și era un om slăbit de treizeci și opt de ani din cauza bolii.
6. Isus l-a văzut zăcând întins și a cunoscut că de multă vreme se afla în starea aceasta.: „Vrei să fii sănătos?” l-a întrebat
7. „Doamne, nu am pe nimeni care să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa. Și când mă ridic să merg, altul vine și se aruncă înaintea mea,” i-a răspuns bolnavul.
8. „Ridică-te, ia-ți așternutul pe care stai și pleacă de-aici!” i-a spus Isus.
9. Imediat s-a vindecat. Și-a luat așternutul pe care stătea și a plecat. Însă era o zi de odihnă.
10. „Nu ai voie să cari acest așternut în ziua de odihnă,” i-au spus iudeii.
11. „Cel care m-a însănătoșit mi-a spus să-mi iau așternutul și să plec,” le-a răspuns el.
12. „Cine este cel care ți-a spus să-ți iei așternutul și să pleci?” l-au întrebat.
13. Dar cel vindecat nu L-a văzut pe Isus, fiindcă el plecase și era multă lume în acel loc.
14. După aceea Isus l-a întâlnit la templu. „Să nu mai păcătuiești ca să rămâi sănătos și să nu vină o boală mai rea peste tine,” i-a spus El.
15. Însă acel om s-a dus și le-a raportat iudeilor că Isus este cel care-l vindecase.
16. De aceea Isus nu a mai apărut între iudei. Dar ei Îl căutau ca să-L ucidă fiindcă pentru încălcarea zilei de odihnă din cauză că zisese acelui om ca să-și poarte așternutul într-o zi de odihnă.
17. „Cu adevărat, Tatăl Meu lucrează (în ziua de odihnă), iar Eu, de asemenea, lucrez (în ziua de odihnă)!” le-a răspuns Isus.
18. Cu atât mai mult căutau iudeii să-L ucidă, fiindcă nu numai că dezlega (obligațiile din) ziua de odihnă, dar și spunea că Tatăl Lui este Dumnezeu, prin aceasta afirmând că El este Dumnezeu.
19. Isus a cunoscut ce gândeau ei și le-a spus: „Amin, amin, vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci el face tot ceea ce a văzut pe Tatăl făcând! Așadar, Fiul procedează întocmai precum Tatăl!
20. Tatăl Își iubește Fiul, iar Fiul procedează așa cum i-a arătat Tatăl. Chiar lucruri mai mari decât acestea I-a arătat cum să le facă pentru ca voi să vă minunați (și să dați slavă lui Dumnezeu).
21. Fiindcă așa cum Tată ridică morții (din morminte) și le dă viață (ζωοποιει), la fel Fiul dă viață (ζωοποιει) oricui dorește!
22. Tatăl nu judecă pe nimeni, fiindcă toată judecata a încredințat-o Fiului.
23. Ca astfel, toți să-L cinstească pe Fiul, ca și cum L-ar cinsti pe Tatăl. Dar cine nu cinstește pe Fiul, nu-L cinstește nici pe Tatăl, pe Cel care L-a trimis.
24. Amin, amin, vă spun că acela care ascultă Cuvântul meu și crede în Cel care M-a trimis, are Viața Nemuritoare și nu vine la Judecată, fiindcă a fost trecut din domeniul Morții în cel al Vieții.
25. Amin, amin, vă spun că vine ora, și acum este acest timp, când morții din morminte vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și auzindu-l vor veni la viață.
26. Fiindcă așa cum Tatăl are Viața în Sine Însuși, tot astfel, El I-a dat Fiului să aibă Viața în Sinele Său.
27. El I-a dat toată autoritatea Lui pentru a face Judecata, findcă El este Fiul Omului (din veșnicii).
28. Să nu vă mirați, dar vine ora când cei morți vor auzi glasul Său.
29. Cei care au practicat Binele vor merge către Învierea Vieții, dar cei care au practicat Viciul vor merge la Învierea Judecății.
30. Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi (nu pot fi parțial), ci judec după cum aud (fără prejudecată). Însă, judecata Mea este dreaptă, fiindcă nu caut să-mi împlinesc dorințele, ci împlinesc numai voința (intenția) Tatălui, adică a Celui care M-a trimis.
31. Dacă Eu mărturisesc despre mine, atunci mărturia Mea nu este adevărată.
32. Dar Altul este Cel care mărturisește despre Mine, Cel care știe că mărturia Mea este adevărată în tot ceea ce afirm despre Mine.
33. Ați trimis la Ioan ca să întrebați despre Mine, dar El v-a mărturisit Adevărul despre Mine.
34. Însă Eu n-am nevoie de mărturia vreunui om, dar vă spun toate acestea pentru ca să fiți mântuiți.
35. Ioan a fost lampa care ardea și dădea lumină, iar voi ați vrut o oră să vă bucurați de strălucirea sa.
36. Dar Eu am o mărturie mai mare decât a lui Ioan, fiindcă Eu împlinesc lucrarea pe care Mi-a dat-o Tatăl. Aceasta este lucrarea pe care o înfăptuiesc, iar martor îmi este Tatăl, Cel care M-a trimis.
37. Tatăl, Cel care M-a trimis, mărturisește despre Mine. Dar voi nu acordați deloc atenție glasului Său și nu vedeți prezența Sa.
38. De aceea, cuvântul Său nu poate rămâne în voi, fiindcă voi nu-L credeți pe Cel trimis de El.
39. Căutați în Scripturi, fiindcă voi considerați că în ele se află Viața Nemuritoare, dar tocmai aceste Scrieri mărturisesc despre Mine.
40. Însă voi nu vreți să veniți la Mine și să primiți această Viață.
41. Nu mă interesează lauda ce vine de la oameni.
42. Dar Eu vă știu și cunosc că în voi nu se există dragoste de Dumnezeu.”
43. Eu am venit în Numele Tatălui Meu, dar voi nu Mă primiți. Dacă ar veni altcineva în numele său, cu siguranță, că l-ați primi!
44. Dar cum puteți voi să credeți? Voi care vă bazați pe laudele oamenilor, dar în schimb nu căutați lauda ce vine numai de la Dumnezeu?
45. Să nu vă gândiți că vă voi acuza înaintea Tatălui. Dimpotrivă, Moise, cel în care vă puneți speranța, el vă va acuza.
46. Dacă l-ați crede pe Moise, atunci M-ați crede și pe Mine, fiindcă el despre Mine a scris.
47. Însă, dacă voi nu aveți încredere în scrierile sale, cum ați putea să Mă credeți în ceea ce vă spun?
| 
