1. Și Isus a mers pe Muntele Măslinilor.
2. Dis-de-dimineață s-a întors la templu. Tot poporul a venit la El. Atunci El s-a oprit și a început să-i învețe.
3. Însă teologii și fariseii I-au adus o femeie, chiar atunci prinsă în desfrânare, și au pus-o în mijlocul mulțimii.
4. Și I-au zis: „Învățătorule, această femeie a fost prinsă în timp ce desfrâna.
5. În Legea lui Moise ni s-a poruncit ca astfel de femei să fie ucise cu pietre. Tu ce spui?”
6. Toate acestea le-au zis ca să-l ispitească și ca să-L poată ulterior învinui. Dar Isus stătea aplecat și cu degetul scria pe pământ, fără să le dea atenție.
7. Ei au stăruit să le dea un răspuns. Atunci Isus S-a ridicat și le-a spus: „Cel care nu are păcat dintre voi, să ia primul piatra și să arunce în femeie!”
8. După aceea S-a aplecat și a continuat să scrie pe pământ.
9. Cei care l-au auzit au fost mustrați în propria conștiință. Și au plecat, începând cu conducătorii până la cel mai de pe urmă. Isus a rămas singur cu acea femeie stând în mijlocul templului.
10. Isus s-a ridicat și nu a zărit pe nimeni în afară de femeie. Atunci i-a spus: „Femeie, unde sunt cei care te acuzau? Mai cere cineva să fii judecată?”
11. „Doamne, nu mai este nimeni!” I-a răspuns femeia. „Bine, nici Eu nu te judec! Pleacă, dar să nu mai păcătuiești!” i-a răspuns Isus.
12. Iisus le-a vorbit iarăși: „Eu sunt Lumina lumii! Cel care Mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea Lumina Vieții!”
13. Fariseii I-au răspuns: „Tu mărturisești despre Tine însuți! Așadar, mărturia Ta nu este adevărată!”
14. Dar Iisus le-a zis: „Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, totuși, mărturia Mea este adevărată fiindcă Eu știu de unde am venit și unde mă duc! Dar voi nu știți de unde am venit și unde Mă duc!
15. Voi judecați conform cu trupul, dar Eu nu judec pe nimeni astfel.
16. Așa cum procedez, judecata Îmi este adevărată și dreaptă, fiindcă nu numai Eu consider aceasta, dar și Tatăl Meu care M-a trimis.
17. În Legea voastră este scris că, dacă există doi martori, o mărturie este adevărată.
18. Așadar, Eu mărturisesc despre Mine, dar și Tatăl Meu, care M-a trimis, mărturisește despre Mine.”
19. Dar ei I-au răspuns: „Unde este Tatăl Tău?” Iisus le-a zis: „Dacă ați crede în Mine, L-ați cunoaște pe Tatăl Meu așa cum Tatăl Meu Mă cunoaște pe Mine!”
20. Aceste cuvinte le-a spus Iisus când stătea lângă trezoreria Templului învățând pe oameni în Templu. Dar nu au reușit să pună mâna pe El fiindcă nu Îi venise încă ceasul pentru aceasta.
21. Iisus le-a spus din nou: „Eu voi pleca, dar voi Mă veți căuta. Și veți muri în păcatele voastre fiindcă acolo unde Eu voi merge, voi nu veți putea veni!”
22. Iudeii au vorbit între ei: „Nu cumva Se va sinucide? De ce spune că unde va merge El, noi nu vom putea veni?”
23. Și Iisus le-a răspuns: „Voi sunteți din lumea de jos, dar Eu sunt din lumea de sus. Voi sunteți din lumea aceasta, dar Eu nu sunt din această lume!
24. Vă spun că veți muri în păcatele voastre! Fiindcă nu credeți ceea ce sunt, de aceea veți muri în păcatele voastre!”
25. Atunci L-au întrebat: „Cine ești Tu?” Iisus le-a răspuns: „Eu sunt Cel de la începutul lumii! Eu sunt Cel care vă vorbesc!
26. Am multe să vorbesc despre voi, iar judecata Celui ce M-a trimis este adevărată. Câtă vreme sunt în această lume, ceea ce am auzit de la El, aceea vă vorbesc.”
27. Dar ei nu au cunoscut că Tatăl le vorbea prin aceste cuvinte.
28. De aceea Iisus le-a spus: „Când Îl veți slăvi pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște Cine sunt Eu de fapt și că nu lucrez cu de la Mine putere, ci fac așa cum Tatăl M-a învățat! Da, chiar așa vă vorbesc.
29. Cel care M-a trimis este cu Mine. Tatăl Meu nu Mă lasă singur, fiindcă Eu împlinesc în totul ceea ce Lui îi place!”
30. Toate acestea El le-a spus în prezența iudeilor. Și mulți au crezut atunci în El.
31. Iisus le-a spus celor care au crezut în El dintre iudei: „Dacă veți rămâne în învățătura Mea, atunci veți fi cu adevărat ucenicii Mei.
32. Iar atunci veți cunoaște Adevărul, iar El vă va elibera!”
33. Și I-au răspuns: „Noi suntem urmașii lui Avraam! Noi nu suntem robii nimănui! De ce spui că ne vei elibera?”
34. Iisus le-a spus: „Amin, amin vă spun că oricine înfăptuiește păcatul este rob al păcatului!
35. Iar robul nu va rămâne în casă pentru totdeauna, în timp ce Fiul va fi rămâne mereu.
36. Așadar, dacă Fiul vă va elibera, veți fi liberi cu adevărat!
37. Cunosc că sunteți urmașii lui Avraam, dar căutați să Mă ucideți fiindcă învățătura Mea nu pătrunde în voi.
38. Tot ce am primit prin viziune de la Tatăl, aceea vă vorbesc. Similar, voi faceți așa cum l-ați văzut pe tatăl vostru!”
39. Dar ei I-au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam!” Iisus le-a spus: „Dacă ați avea tată pe Avraam, atunci ați proceda la fel ca Avraam!
40. Dar acum voi căutați să Mă ucideți, pe un Om care v-a spus Adevărul auzit de la Dumnezeu! Așa ceva Avraam nu a făcut!
41. Voi faceți faptele tatălui vostru!” le-a spus El. Dar ei I-au răspuns: „Noi nu suntem născuți din prostituție, ci avem un singur Tată, pe Dumnezeu!”
42. Însă, Iisus le-a răspuns: „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, atunci M-ați iubi, fiindcă Eu am venit de la El și nu v-am vorbit de la Mine, ci de la Cel care M-a trimis.
43. Dar voi nu pricepeți vorbirea Mea și nu puteți asculta cuvântul Meu.
44. Voi aparțineți tatălui vostru, Celui Rău, și vreți să-i împliniți patimile. De la început el a fost dușmanul oamenilor. În el nu poate sta adevărul. Totul este neadevărat în ce-l privește. El numai minciuni vorbește. Oricine îi este părtaș vorbește minciunile sale. El este tatăl minciunii.
45. Dar Eu vă vorbesc adevărul, dar voi nu Mă credeți.
46. Cine dintre voi poate să Mă dovedească de păcat? Eu vă vorbesc Adevărul, dar voi totuși, nu Mă credeți.
47. Cel ce a lui Dumnezeu, ascultă de cuvintele lui Dumnezeu. Dar voi nu Mă ascultați, fiindcă voi nu sunteți ai lui Dumnezeu.”
48. Iudeii I-au zis: „Nu ziceam bine că ești samaritean și că ești demonizat?”
49. Iisus le-a răspuns: „Nu sunt demonizat, ci Îl respect pe Tatăl Meu, dar voi nu aveți respect față de Mine.
50. Eu nu caut slava Mea. Dumnezeu este Cel care Mi-o dă. El judecă toate acestea.”
51. Amin, amin, vă spun, dacă va respecta cineva Cuvântul meu, atunci nu va vedea moartea niciodată!”
52. Iudeii I-au răspuns: „Acum știm că ești demonizat. Avraam a murit, la fel și profeții, iar Tu zici că dacă va ține cineva cuvântul Tău, atunci nu va gusta moartea niciodată.
53. Nu cumva ești mai mare decât Avraam, tatăl nostru, care a murit, sau profeții care au murit? Cine Te consideri?”
54. Iisus le-a zis: „Dacă Îmi dau slavă este pentru că această slavă nu este a Mea, ci Tatăl este Cel care Mă slăvește, Cel despre care spuneți că este Dumnezeul vostru.
55. Pe Cel pe care voi nu-L cunoașteți, dar Eu Îl știu. Dacă aș spune că nu Îl cunosc, aș fi la fel ca voi, un mincinos. Dar Eu Îl știu și respect Cuvântul Său.
56. Avraam, tatăl vostru s-a bucurat când a văzut ziua Mea. A văzut-o și s-a bucurat.”
57. Iudeii I-au răspuns: „Nu ai nici cincizeci de ani și ai văzut pe Avraam!”
58. Iisus le-a zis: „Amin, amin, vă spun că Eu exist dinainte de Avraam!”
59. Atunci au luat pietre ca să-L lovească. Dar Iisus a dispărut din mijlocul lor și a ieșit din Templu trecând prin mijlocul lor și i-a părăsit.
| 
