1. În două zile urmau Sărbătoarea pâinii nedospite și Paștele. Arhiereii și cărturarii plănuiau cum să pună mâna pe El ca să-L omoare.
2. „Să nu fie totuși, în timpul sărbătorii, ca să nu se întărâte mulțimea!” au zis între ei.
3. Pe când se afla Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, stând întins la masă, o femeie a venit având un vas de alabastru plin cu ulei de nard scump, având o înaltă puritate. L-a spart și l-a turnat pe capul Său.
4. „Ce sens are această risipă de mir aromat foarte costisitor?” au murmurat unii dintre cei prezenți, indignați de gestul ei.
5. „Nu era mai bine să se vândă acest ulei aromat pentru cel puțin trei sute de dinari și să se împartă la săraci?” au șoptit ei în continuare către ea.
6. „Lăsați-o în pace!” le-a răspuns Isus. „De ce o necăjiți? Ea a făcut un lucru bun față de Mine!
7. Fiindcă pe săraci îi aveți mereu între voi, și puteți să faceți ceva bun pentru ei, dar Eu nu voi rămâne mereu cu voi!
8. Ea a făcut ce trebuia și mi-a uns trupul înainte de a fi îngropat!
9. Cu adevărat vă spun că oriunde în lume se va predica Evanghelia, se va povesti ce a făcut acum această femeie spre amintirea ei!”
10. Atunci Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece apostoli, s-a dus la arhierei pentru a-L da pe Isus în mâinile lor.
11. S-au bucurat mult când au auzit ce le propunea și i-au promis să-i dea bani în schimb. După aceea, el a căutat un moment potrivit pentru a-și împlini planul.
12. În prima zi a Sărbătorii pâinii nedospite, pe când era sacrificat mielul pascal, ucenicii L-au întrebat: „Unde dorești să mergem pentru a pregăti masa de Paște?”
13. El a trimis doi dintre ucenici și le-a zis: „Să mergeți în cetate și acolo veți întâlni un om care duce un vas de ceramică plin cu apă. Să-l urmați!
14. Unde va intra, să mergeți și voi, iar acolo să-i spuneți stăpânului casei: „Învățătorul ne-a pus să te întrebăm: Unde se află camera de oaspeți pe ai pregătit-o pentru a servi masa de Paște împreună cu ucenicii Mei?”
15. Iar el vă va arăta o cameră în partea de sus a clădirii, mobilată și pregătită adecvat. Acolo să pregătiți pentru noi masa pascală!”
16. Ucenicii au plecat și au au intrat în cetate. Au găsit așa cum li s-a spus și au pregătit Paștele.
17. A venit seara. El a sosit împreună cu cei doisprezece.
18. Pe când stăteau la masă și mâncau, Isus le-a spus: „Cu adevărat, unul dintre voi, cei care stați la masă, mă va trăda!”
19. Ei s-au întristat și s-au întrebat unii pe alții: „Sunt eu acela?”
20. „Cel care mănâncă cu mine din aceeași farfurie este acela!” le-a răspuns El.
21. „Fiul Omului va pleca după cum I-a fost scris, dar vai de cel prin care El va fi trădat! Ar fi fost mai bine să nu se fi născut!” a continuat Isus.
22. Pe când mâncau, El a luat o pâine, a binecuvântat-o, a împărțit-o și a dat-o ucenicilor spunând: „Luați, acesta este trupul Meu!”
23. După aceea a luat o cupă, a mulțumit și a dat-o ucenicilor. Toți au băut din ea.
24. „Acesta este sângele Meu, al Legământului, care va fi vărsat pentru mulți!
25. Cu adevărat vă spun că nu voi mai bea din rodul viței până în ziua în care-l voi gusta din nou în Împărăția lui Dumnezeu!”
26. Au cântat un imn, după care au ieșit pe Muntele Măslinilor.
27. „Toți mă veți abandona după cum a fost scrisă zicala: Bate păstorul și oile se vor împrăștia!” le-a spus Isus.
28. „Însă, după ce voi învia, vă voi aștepta să ne revedem în Galilea!” a adăugat El.
29. „Chiar dacă toți te vor abandona, eu totuși, voi rămâne alături de Tine!” I-a spus Petru.
30. „Adevărat îți spun astăzi că în noaptea acesta, înainte de a cânta cocoșul de două ori, tu mă vei abandona de trei ori!” i-a răspuns Isus.
31. „Dacă va trebui, voi muri alături de Tine, dar nu Te voi abandona!” L-a asigurat Petru cu mai mult patos. La fel au spus toți ceilalți.
32. Au ajuns într-un loc numit Gethsimani. Acolo, Isus le-a zis: „Stați aici până Mă voi ruga!”
33. I-a luat doar pe Petru, Iacob și Ioan. O întristare puternică a venit asupra Sa sub povara unei greutăți dificil de suportat.
34. „Sufletul îmi este deprimat până la moarte! Rămâneți aici și stați trezi în timp ce mă voi ruga!” le-a spus Isus.
35. S-a dus puțin mai în față, a căzut cu fața la pământ și s-a rugat ca dacă este posibil să treacă de la El ora încercării.
36. „Tată! Toate îți sunt cu putință! I-a acest pahar de la Mine, dar așa cum dorești Tu, nu cum vreau Eu!” a spus El.
37. S-a ridicat, s-a întors și i-a găsit pe ucenici dormind. I-a spus lui Petru: „Simone, dormi? Nu ai fost în stare să rămâi treaz o singură oră?”
38. „Rămâneți trezi și rugați-vă ca să nu intrați pe terenul ispitei! Duhul este gata să intervină, dar trupul nu este în stare să-l primească!” le-a spus Isus.
39. S-a dus din nou în fața lor și s-a rugat folosind aceleași cuvinte.
40. S-a întors și i-a găsit din nou dormind, din cauză că ochii li se îngreuiase. Nu știau ce să-I răspundă.
41. A venit a treia oară și le-a zis: „Dormiți de acum înainte și odihniți-vă! Ora a sosit! Iată, Fiul Omului este trădat în mâinile păcătoșilor!”
42. „Ridicați-vă! Să mergem! Iată, se apropie trădătorul!” a adăugat Isus.
43. Pe când le vorbea, s-a apropiat Iuda, unul dintre cei doisprezece apostoli, împreună cu o mare mulțime înarmată cu săbii și bâte, trimisă de arhiereii, de cărturari și de prezbiterii sinagogilor.
44. Trădătorul le dăduse un semn de recunoaștere spunând: „Cel pe care-L voi săruta, Acela este! Să-L prindeți și să-L țineți bine!”
45. Iuda a venit, s-a apropiat de El și i-a spus: „Învățătorule!”, iar după aceea L-a sărutat.
46. Mulțimea a pus mâinile pe El și L-au prins bine.
47. Unul dintre cei care stătea alături de El, a scos sabia și a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea.
48. „Ca după un tâlhar ați venit după Mine, cu săbii și bâte, ca să Mă prindeți!” le-a spus Isus.
49. „În fiecare zi eram în mijlocul vostru la templu învâțând poporul, dar nu ați îndrăznit să puneți mâna pe Mine! Dar trebuia să se împlinească profeția care a fost scrisă!” a adăugat El.
50. Atunci toți ucenicii Săi au fugit.
51. Unul dintre ei, mai tânăr, purta o mantie și mulțimea a vrut să pună mâna și pe el.
52. Mantia a rămas a mâinile celor care încercau să-l imobilizeze și el a fugit dezbrăcat ca să scape.
53. L-au dus pe Isus înaintea marelui preot. Acolo s-au strâns toți arhiereii, cărturarii și prezbiterii sinagogilor.
54. Petru L-a urmat de la depărtare până la intrarea casei Marelui Preot. S-a așezat între slujitori cu scopul de a se încălzi la foc.
55. Toți arhiereii și întreg sinedriul căutau să mărturii împotriva lui Isus pentru a-L condamna la moarte, dar nu găseau nimic în acest sens.
56. Mulți depuneau mărturii false împotriva Lui, dar se contraziceau unii pe alții.
57. Alții se ridicau și spuneau minciuni despre el, cum ar fi:
58. „L-am auzit spunând că va distruge acest templu clădit de mâini omenești și în trei zile va ridica altul nefăcut de om!”
59. Dar și această mărturie nu se potrivea între ceea ce spuneau fiecare dintre ei.
60. Atunci s-a ridicat marele preot între ei și L-a întrebat pe Isus: „Nu răspunzi nimic împotriva celor ce te acuză?”
61. Dar Isus a tăcut și nu a dat niciun răspuns. Atunci marele preot L-a întrebat din nou: „Ești Tu Hristos, Fiul Celui Binecuvântat?”
62. „Eu sunt! Veți vedea pe Fiul Omului stând la dreapta Puterii și venind cu norii cerului!” i-a răspuns Isus.
63. Atunci marele preot și-a rupt mantia și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori?
64. Ați auzit blasfemia chiar din gura lui! Ce părere aveți?” Și toți L-au condamnat la moarte.
65. Atunci unii L-au scuipat, alții I-au acoperit fața și L-au lovit spunând: „Profețește acum cine a dat în Tine!”, iar paznicii L-au bătut cu palmele.
66. Pe când Petru se afla în curte, a venit o slujitoare a marelui preot.
67. „Și tu erai cu Isus Nazarineanul!” a spus ea de îndată ce l-a zărit și l-a privit cu atenție.
68. „Nu-L cunosc! Nu înțeleg ce vrei să spui!” a negat Petru și s-a depărtat spre poartă. Și s-a auzit cântecul unui cocoș.
69. Dar servitoarea l-a urmărit. „Uitați! Și acest om era unul dintre ei!” a continuat să spun ea celor din jur.
70. „Nu este adevărat!” a răspuns Petru din nou. „Cu adevărat, ești unul dintre ei, fiindcă ești din Galileea, după cum îți este vorbirea!” i-au spus din nou cei din jur la scurt timp după incident.
71. „Nu-L cunosc pe Omul acesta, despre care vorbiți!” a răspuns el jurând și blestemându-se.
72. Și cocoșul a cânta a doua oară. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Isus: „Până când cocoșul va cânta de două ori, tu mă vei trăda de trei ori!” Zdrobit sufletește, Petru a început să plângă cu amar.
| 
