1. După aceea m-am uitat și am văzut o ușă deschisă în cer. Glasul pe care l-am auzit vorbindu-mi cu intensitatea sonoră a unei trâmbițe, mi-a zis: „Vino aici și îți voi arăta ce se va întâmpla după aceasta!”
2. Imediat am fost dus prin Duhul Sfânt și am văzut un scaun de domnie așezat în cer și pe Cineva stând pe el.
3. Înfățișarea Celui ce era așezat pe scaunul de domnie se proiecta prin culori ca a pietrelor de iaspis și sardiu; o lumină strălucitoare se revărsa în jurul scaunului de domnie având culoarea smaraldului.
4. În jurul acestui scaun de domnie erau așezate alte 24 de scaune de domnie și pe ele ședeau 24 căpetenii îmbrăcate în veșminte albe având pe cap coroane de aur.
5. Din scaunul de domnie se revărsau lumini, reverberații și tunete; 7 lămpi de foc ardeau în fața scaunului de domnie simbolizând cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu.
6. Tot în fața scaunului de domnie era așezată o suprafață transparentă ca a cristalului. În jurul scaunului de domnie se aflau patru Ființe nemuritoare ce aveau dispuse anterior și posterior ornamente ce semănau cu niște ochi.
7. Prima Ființă vie (ζωον) era asemănătoare cu un leu, a doua (ζωον) cu un vițel, a treia Ființă vie (ζωον) avea o față de om și a patra (ζωον) semăna cu un vultur ce avea aripile întinse.
8. Ființele nemuritoare aveau 6 aripi desenate interior și exterior cu ornamente ce semănau cu niște ochi. Ele spuneau mereu, zi și noapte: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu Atotputernic, care era, este și vine!”
9. Aceste Ființe nemuritoare lăudau, adorau și binecuvântau pe Cel ce stătea pe scaunul de domnie, Cel Nemuritor pentru eternitate.
10. Iar cele 24 căpetenii se plecau în fașa Sa, își așezau coroanele în fața scaunului de domnie și ziceau:
11. „Drept ești Tu, Domnul și Dumnezeul nostru, să primești recunoștința, adorarea și supunerea tuturor fiindcă Tu ai întemeiat toate lucrurile și prin decizia Ta ele au fost întocmite și continuă să existe!”
| 
